Curierul Judiciar nr. 6/2010

  CUPRINSUL Revistei (format PDF)

Editorial

Simina Tănăsescu: Despre evaluarea Constituţiilor

Dialoguri

În dialog cu Alexandra Lăncrănjan: Despre excelenţa în magistratură

Curier legislativ mai – iunie 2010

Daniela Ivan: Actualitate europeană

Bogdan Aurescu: Actualitate internaţională

România în faţa CEDO

Gabriel Andreescu c. România
cu notă de Radu Chiriţă

  • Dreptul AFACERILOR

Monitorul Oficial Adnotat 

Comentariu de Alexandra Necatu
 

Prin Legea nr. 84/2010 a fost aprobată O.U.G. nr. 116/2009 privind instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerţului. Pentru a asigura respectarea drepturilor comercianţilor, fluiditatea circuitului comercial şi celeritatea finalizării operaţiunilor pe care agenţii economici au obligaţia legală de a le înregistra în registrul comerţului, pe de o parte, precum şi în scopul eficientizării activităţii instanţelor judecătoreşti, O.U.G. nr. 116/2009 a stabilit ca, începând de la data de 14 ianuarie 2010, pentru o perioadă de maximum 6 luni, competenţa de soluţionare a cererilor de înregistrare în registrul comerţului şi a altor cereri aflate în competenţa judecătorului delegat aparţine directorului oficiului registrului comerţului şi/sau persoanei/ persoanelor desemnate de către directorul general al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, urmând ca în interiorul aceluiaşi termen Guvernul să adopte, la propunerea Ministerului Justiţiei, proiectul de lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea profesiei de registrator comercial.

Jurisprudenţă comentată 

Curtea de Apel Constanţa, Secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, Decizia nr. 1330/2009
Notă
de Prof. univ. dr. Smaranda Angheni 

Judecătorul delegat la registrul comerţului, în exercitarea cenzurii de legalitate cu privire la actele ce se solicită a fi menţionate în registrul comerţului poate respinge cererea de înscriere a menţiunilor privind administratorul social al societăţii cu răspundere limitată ca urmare a constatării încălcării prevederilor art. 192 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, potrivit cărora, pentru legalitatea hotărârii privind modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociaţilor. 

Articole 

Titlu: Supravegherea şi administrarea specială a societăţii bancare (II)
Autor:
 Consilier juridic Eduard Istrătescu,  Consilier juridic Livia Dumitru

Complexitatea regulilor de organizare şi a procedurilor aferente societăţii bancare a impus o reglementare mult mai elaborată cu privire la supravegherea şi administrarea specială, faţă de cea redată în cadrul dreptului comun aplicabil întreprinderilor aflate în dificultate. De altfel, fiind o noţiune relativ nou introdusă în cadrul procedurii insolvenţei, însă specifică dreptului comun, noţiunea de administrare specială apare cu caracter inovator în cadrul actelor normative din domeniul financiar-bancar şi cel al asigurărilor.

  • Drept PRIVAT

Jurisprudenţă comentată 

Tribunalul Argeş, Secţia civilă, Decizia nr. 114/2009
Notă
de Judecător Viorel Terzea 

Pentru a se dovedi existenţa unui drept de superficie este necesar să se facă dovadă că un asemenea drept a luat naştere în baza unei convenţii, în baza legii sau prin prescripţie achizitivă. În cazul în care se invocă dobândirea dreptului de superficie prin convenţie este necesar, ca în primul rând, potrivit legii în vigoare la data încheierii convenţiei să fi fost posibilă constituirea dreptului de superficie şi în al doilea rând, din convenţia încheiată să se desprindă, în mod neechivoc, concluzia că s-a constituit un drept de superficie. În acest sens, este de reţinut că în perioada de aplicare a Legilor nr. 58/1974 şi nr. 59/1974 nu era posibilă constituirea unui drept de superficie, întrucât potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 58/1974 dobândirea terenurilor cuprinse în perimetrul construibil al localităţilor urbane şi rurale putea avea loc doar prin moştenire legală, fiind interzisă înstrăinarea sau dobândirea lor prin acte juridice, iar chiar dacă superficia nu reprezintă operaţiunea juridică a unei înstrăinări în formele prevăzute de lege, are aceleaşi efecte, proprietarul terenului fiind în realitate deposedat, ceea ce echivalează cu o înstrăinare şi deci constituirea superficiei nu era posibilă, având în vedere că dreptul de superficie se constituie şi se consolidează, în principiu, pe măsura ataşării de sol a construcţiei, devenind un drept perpetuu.
 

Articole 

Titlu: Contractele de joc şi pariu, în reglementarea art. 2264-2266 din Noul Cod civil
Autor
: Asist. univ. dr. Juanita Goicovici
 

Legiuitorul a omis tratarea, în cuprinsul Noului Cod civil, a aspectelor relative la valoarea juridică a regulamentului competiţiei, la împrumutul de finanţare a participării la joc, mandatul de a juca, în cazul jocurilor nesportive fără organizator autorizat ş.a., astfel încât atare subiecte vor putea fi tratate în viitor de către practicieni numai în lumina dispoziţiilor generale relative la joc şi pariu conţinute de art. 2264-2266 din Noul Cod civil şi a soluţiilor pretoriene înaintate în alte sisteme de drept civil cunoscând o reglementare similară. 

  • Drept PUBLIC

Jurisprudenţă comentată 

Curtea Constituţională, Decizia nr. 1354/2008
Notă
de Asist. univ. dr. Mircea Usuţa 

Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 1354 din 10 decembrie 2008 a admis o excepţie de neconstituţionalitate cu privire la mai multe texte legale  care condiţionau aplicarea sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii de acordul contravenientului, apreciind că aceste texte legale contravin Legii Fundamentale în sensul în care lipsesc de finalitate o sancţiune aplicată pentru comiterea unei fapte antisociale.

Articole 

 Titlu: Accesul la instanţa de contencios administrativ al organizaţiilor nonguvernamentale având ca scop protecţia mediului (II)
Autor:
 Avocat dr. Petronela Adriana Cernat

Jurisprudenţa recentă a scos la iveală un fenomen juridic pe care ţara noastră – după experienţa similară a statelor occidentale – nu avea cum să nu-l cunoască: instanţele de contencios administrativ se confruntă cu un adevărat „val” de litigii declanşate de diverse organizaţii neguvernamentale având ca scop protecţia mediului împotriva unor acte administrative ale autorităţilor publice locale.
Câţiva factori principali au concurat la „deschiderea largă” a acţiunii directe în contencios administrativ în raport cu această categorie de reclamanţi, transformând de facto organizaţiile neguvernamentale cu obiect de activitate protecţia mediului în aşa-zişi reclamanţi-privilegiaţi, adică reclamanţi în persoana cărora condiţiile speciale de intentare a acţiunii n-ar mai trebui întrunite.
 

  • Drept PENAL

Jurisprudenţă comentată 

Curtea de Apel Piteşti, Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, Decizia nr. 464/2009
Notă
de Judecător dr. Marius Andreescu
 

Incompatibilitatea magistratului, odată constatată prin admiterea unei declaraţii de abţinere, produce consecinţe juridice în sensul că judecătorul în cauză nu poate să participe la soluţionarea speţei în raport de care a devenit incompatibil.
Incapacitatea funcţională specifică a magistratului determinată de existenţa unui caz de incompatibilitate constatat printr-o hotărâre judecătorească există până la soluţionarea definitivă a cauzei indiferent dacă motivele care au determinat incompatibilitatea nu mai subzistă.

Articole 

1. Titlu: Implicaţii ale Hotărârii nr. 3 din 9 februarie 2010 a Curţii Constituţionale a României în domeniul procedurii penale
Autor
: Judecător Liviu Herghelegiu 

Din cuprinsul Hotărârii nr. 3/2010 a Curţii Constituţionale rezultă că nu mai este obligatorie suspendarea judecării cauzei şi înaintarea dosarului la Curtea Constituţională, ci numai a: încheierii de sesizare a Curţii Constituţionale (în original sau în copie certificată) însoţită de cererile autorului excepţiei şi, după caz, de dovezile depuse de părţi în dosarul instanţei de judecată în sprijinul excepţiei de neconstituţionalitate; a încheierii de sesizare motivată cuprinzând susţinerile părţilor, însoţită de dovezile necesare, în cazul în care excepţia a fost ridicată din oficiu; lista întocmită de instanţa de judecată cuprinzând datele necesare pentru realizarea procedurii de citare a părţilor.
 

2. Titlu: Arestul preventiv – caracter obligatoriu sau excepţional?
Autor
: Avocat Andreea Dumitrescu  

Raportându-ne la modalitatea în care instituţia arestului preventiv este reglementată de Codul de procedură penală, la modalitatea în care instanţele interne aplică această măsură, dar mai ales la interpretările din jurisprudenţa CEDO în domeniu, se poate conchide că acest mijloc procesual nu are în niciun caz caracter obligatoriu, comportând mai curând valenţele unei măsuri excepţionale, a cărei aplicare trebuie să îmbine scopul de prevenţie şi de descoperire a adevărului cu respectarea drepturilor subiective şi a prezumţiei de nevinovăţie.

Sinteze de jurisprudenţă – ianuarie 2010 

Curtea Constituţională 

Curtea Europeană a Drepturilor Omului 

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene 

Instanţe Penale Internaţionale 

Instrumente 

Titlu: Noul instrument de gestionare a migraţiei ilegale. Codul Comunitar de Vize 
Autor:
Diplomat Lucica Tudoran

Newsletter Boştină & Asociaţii: Platforma de tranzacţionare a Certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (PTCE) din cadrul S.C. OPCOM S.A., mediu de tranzacţionare centralizat a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close