Libia si responsabilitatea de a proteja – care este norma?

Articolul este un eseu al Anei-Maria Ghinet, studenta in anul III la Facultatea de Drept, premiat cu locul I in cadrul unui concurs de eseuri cu tematica „Libia si obligatia de a proteja” organizat de ELSA Bucuresti si BISMUN, jurizat de Felix Zaharia, Director adjunct, Directia Drept International si Tratate, Ministerul Afacerilor Externe.

„Lucrarea de fata este o lucrare eleganta care reuseste sa descifreze o notiune considerata de majoritatea lumii ca un atac impotriva suveranitatii explicand ca responsabilitatea de a proteja nu este altceva decat o consecinta a angajamentului global pentru protectia drepturilor omului. Am apreciat faptul ca Ana-Maria Ghinet a utilizat notiuni de baza pentru a explica „responsabilitatea de a proteja”, notiuni care, temeinic studiate si intelese, sunt singurele pe care le vom avea alaturi cand ne vom confrunta cu solutionarea unor probleme dificile, iar responsabilitatea de a proteja este o astfel de problema”.

Felix Zaharia
Director adjunct, Directia Drept International si Tratate, Ministerul Afacerilor Externe

In parcursul conceptului responsabilitatii de a proteja putem observa o trecere etimologica de la un drept (la interventie umanitara) la o obligatie, fapt fundamentat tocmai pe dorinta de a elimina orice aleatoriu din decizia de a proteja un popor supus unor constante si grave incalcari ale drepturilor fundamentale. Cat timp dreptul la interventie umanitara a fost perceput ca o amenintare la adresa treburilor interne ale unui stat, responsabilitatea de a proteja capata, incepand cu anii 2000, o componenta mai intai preventiva si mai apoi interventiva.

Unul din documentele  care teoretizeaza responsabilitatea de a proteja este Documentul final al celei de-a 60-a intalniri plenare a Adunarii Generale ONU din 2005, care prevede ca fiecare stat are responsabilitatea de a isi proteja poporul de atrocitati, ca aceasta responsabilitate cuprinde si preventia acestora, comunitatea internationala trebuind sa incurajeze statele pe cale diplomatica sa isi protejeze ele insele populatia, dar declara si ca acestea trebuie sa fie pregatite sa actioneze preventiv si decis, prin actiune colectiva, in baza cap. VII din Carta ONU, analizand cazul in sine, daca metodele pasnice sus-numite se dovedesc neadecvate sau daca autoritatile nationale nu isi indeplinesc obligatia de a isi proteja populatia.

Responsabilitatea de a proteja transpare astfel ca o obligatie derivand din acte internationale aplicabila doar acelor violari pe scara larga ale drepturilor omului, acele atrocitati despre care Statutul Curtii Penale Internationale face vorbire si alte acte subsecvente le definesc. Tocmai consensul statelor membre ONU asupra acestui concept ne poate invedera ca el poate fi descris ca o noua norma de drept international.

Putem observa din constructia acestui document dimensiunea duala a responsabilitatii de a proteja, care apartine, inainte de toate, statului in sine, ca detinator al suveranitatii si reprezentant legitim al vointei poporului, care trebuie sa isi protejeze cetatenii impotriva unor violari ale drepturilor omului. De abia cand acesta este considerat incapabil sau nedoritor de a exercita aceasta obligatie internationala intervine responsabilitatea de a proteja a comunitatii internationale, adica latura externa a acestui concept.

Un alt document , al CIISS , identifica drept baze ale responsabilitatii de a proteja care o transforma intr-o obligatie legala internationala: obligatiile inerente suveranitatii, responsabilitatea Consiliului de Securitate (CS) de a mentine pacea si securitatea internationala (art. 24 Carta ONU), obligatiile internationale ce decurg din instrumente internationale in domeniul dr. omului, dr. international umanitar si practicile si cutumele internationale in dezvoltare ale statelor si ale CS insusi. Juridic vorbind, aceasta obligatie poate fi vazuta ca ingloband doar doua din elementele unei norme juridice: ipoteza si dispozitie, intr-un mod specific. Astfel, ipoteza primara de aplicare a obligatiei sunt relatiile unui stat cu proprii cetateni.

Dispozitia prevede ca statul din care fac parte trebuie sa ii protejeze impotriva violarilor masive ale drepturilor omului. In paralel, norma juridica dispune ca celelalte state trebuie sa coopereze cu statul tinta, sa il incurajeze in protectia propriilor cetateni. Sanctiunea incalcarii normei o reprezinta tocmai dreptul de actiona preventiv si de a reconstrui in zonele in care drepturile omului sunt grav incalcate.

Analizand mai in profunzime, deducem ca de fapt exista doua norme paralele, prima izvorata din conventiile internationale de protectie a drepturilor omului si a doua fiind responsabilitatea de a proteja: o obligatie a statelor fata de cetateni, care, nerespectata, activeaza o a doua obligatie, de a proteja. Cea de-a doua este de fapt „sanctiunea” primei, traducandu-se intr-o actiune a comunitatii internationale, cat timp responsabilitatea de a proteja nu are practic o sanctiune, ci, asa cum terminologic deducem si a fost subliniat, ea trebuie „onorata” in baza Cartei ONU, a principiilor deduse din ea si a ideii ca nu exista doar un cetatean al unei tari, ci oamenii sunt cetateni ai intregii lumi, astfel incat o incalcare grava a drepturilor omului dintr-o tara poate avea grave repercusiuni asupra intregului sistem juridic international.

Responsabilitatea de a proteja trebuie sa poarte povara nesigurantelor in ce priveste subconceptele pe care le implica si de aceea statutul sau de obligatie internationala, desi efectiv la nivel teoretic, va mai dura pana sa fie recunoscut astfel si la nivel practic. Doar de evolutia particulara, aplicata a sa va depinde soarta acestui concept.

Ana-Maria Ghinet
Facultatea de Drept Universitatea Bucuresti

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close