Despre viitorul Justitiei








Titus Corlatean

Fost Ministru al Justitiei

*La momentul realizarii interviului, dl. Titus Corlatean detinea functia de ministru al Justitiei

1. Stimate domnule Ministru, sunteti unul dintre cei mai apreciati profesionisti ai dreptului care se ocupa de politica, prin urmare asteptarile comunitatii juridice si ale opiniei publice, in general, fata de dumneavoastra sunt destul de mari. Ce va propuneti sa schimbati in Justitie? Care sunt obiectivele dumneavoastra la inceput de mandat si, in general, cum priviti pozitionarea sistemului judiciar in cadrul societatii romanesti?

Am sa va spun care a fost senzatia mea dupa prima saptamana de munca in Ministerul Justitiei. Pe scurt, am avut senzatia ca am in fata un munte, pentru ca vorbim de un domeniu extrem de important pentru societate, pentru bunul mers al societatii, cu teme extrem de complexe, de sensibile, cu prioritati, cu chestiuni legate de resurse bugetare importante care ar trebui alocate, cu lucruri care ar fi trebuit rezolvate probabil ieri sau alaltaieri. Altfel spus, prioritatile nu sunt prioritati – adica doua sau trei, sunt foarte multe prioritati: cele pe care le-am asumat prin programul de guvernare la votul de investitura in cadrul capitolului Justitie sunt cele pe care le cunoasteti, sunt prezentate public si reprezinta un efort de continuitate a demersurilor necesare reformei in sistemul de Justitie din Romania, demersuri necesare si normale avand in vedere si necesitatile din plan intern, dar si anumite angajamente importante pe care Romania si le-a asumat in special in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare pe linia colaborarii cu Comisia Europeana, cu Bruxelles-ul, deci cele legate de MCV, de codurile de legi, de punerea in aplicare a codurilor, de strategia nationala anticoruptie, legate de politicile de integritate, dar si alte cateva chestiuni.

As sublinia specificul celui care a propus aceste prioritati – cel care va vorbeste – care se subsumeaza unui principiu la care tin foarte mult si ideologic vorbind: Justitia aproape de cetatean.

Sunt lucruri pe de o parte care reprezinta obiective ale Romaniei, nu obiective ale unui Guvern sau ale altuia, ale unui partid politic sau ale altui partid politic, sunt ale Romaniei. Dar exista si o sensibilitate sociala fata de ceea ce inseamna accesibilitatea actului de justitie pentru cetateni, paturi mai largi din societatea romaneasca aflate poate intr-o pozitie defavorizata.

2. Mecanismul de Cooperare si Verificare sta cumva pe noi, adica suntem sub niste reflectoare. Ce parere aveti despre felul in care el functioneaza, despre cum Romania se incadreaza in ceea ce ni se cere?

As spune de la bun inceput si subliniez pentru cei care, fie n-au inteles, fie ca s-au facut ca nu inteleg si au comentat public in aceste saptamani, MCV a fost si este inca un mecanism util, si trebuie sa fim onesti in a spune acest lucru, un mecanism care ne-a ajutat sa progresam legislativ, institutional, sa alocam si anumite resurse bugetare pentru anumite proiecte pe care probabil, altfel, le-am fi promovat noi ca tara ceva mai dificil intr-o perioada de criza socio-economica in care pot aparea alte prioritati.

Acum stiti, opiniile au fost impartite si au mers undeva spre doua extreme: o opinie, exprimata inclusiv la nivel prezidential, in sensul ca MCV ar trebui sa se finalizeze, si o alta extrema, acolo unde puristii fenomenului de reforma a justitiei la infinit au spus si o spun in continuare, este nevoie sa pastram pe termen nedefinit acest mecanism. Eu cred ca aura mediocritas este valabila chiar si in aceasta discutie, calea de mijloc. Mecanismul a fost si este util, ne ajuta sa progresam, dar trebuie sa vedem ca dupa cinci ani – si asteptam cu incredere raportul Uniunii, al Comisiei Europene privind situatia justitiei din Romania dupa cinci ani de functionare a acestui mecanism – trebuie sa constatam ca acest mecanism nu mai poate ramane la fel. Pentru ca, daca ar ramane la fel, am accepta faptul ca pastram aceleasi obiective, conditionalitati, benchmark, neschimbate, si sa ignoram faptul ca Romania a progresat, asa cum este normal sa fie. Este clar ca, dupa un ciclu de cinci ani, trebuie sa spunem ca mecanismul ramane util in continuare, cel putin o perioada de timp, dar ca acest mecanism trebuie redefinit. Obiectivele trebuie mai bine identificate, focusate, trebuie redefinit aceste mecanism pentru a sti mai clar care sunt pasii de facut in continuare, ce a mai ramas in mod practic de facut.

Va aduc aminte ca o chestiune clar stabilita prin acest mecanism la momentul unei evaluari consistente facea referire la exigenta de a da un satisfactory fulfillment, o indeplinire satisfacatoare a acestor conditionalitati. Pentru ca, daca ne uitam la Justitie si la realitatile justitiei din ale state membre UE, putem vorbi de un anumit fundament de deficienta si in alte state membre UE… Altfel spus, trebuie sa ajungem la acea masa critica unde sa spunem: reformele sunt bune, reformele genereaza consecinte ireversibile, astfel incat sa ajungem la un anumit prag. Eu spun asta gandindu-ma si la perspectiva.

Guvernul s-a angajat politic la un efort de continuitate. Am adoptat cu unanimitate in Parlament, dupa ce am sustinut la Camera Deputatilor punerea in aplicarea a Noului Cod de procedura civila. Am discutat la masa Guvernului strategia nationala anticoruptie, aceeasi, adoptata anterior, acum cu termene clare, precise pentru fiecare ministru si institutie in parte, cu coordonatori, cu strategii sectoriale. Primul ministru a acceptat propunerea mea si a transmis o scrisoare Parlamentului prin care solicita Parlamentului sa adopte o declaratie formala, oficiala, prin care acesta isi asuma obiectivele, principiile si actiunile strategiei nationale anticoruptie. Asta inseamna foarte clar cativa pasi concreti facuti intr-o perioada extrem de scurta de timp.

MCV anul viitor este posibil sa evolueze, sa tina cont si de niste realitati europene. Prima realitate consta in faptul ca anul viitor, in 2013, toate statele membre ale UE vor face o prima raportare si vor intra intr-un prim mecanism de monitorizare pe baza unui instrument general de lupta impotriva coruptiei, pentru toate statele membre. Ar fi nefiresc ca Romania si Bulgaria sa beneficieze de doua mecanisme de monitorizare pe aceeasi tema, simultan. Deci este o realitate: totul aplicat tuturor. Pe de alta parte, politic am spus-o si la Bruxelles, in contactele oficiale pe care le-am avut, si o spun si acum, cred ca este normal din punct de vedere politic ca anul viitor, atunci cand vom saluta intrarea Croatiei in UE, Romania sa nu mai fie subiect al Mecanismului de Cooperare si Verificare.

3. Spuneati ca o sa intre in vigoare Noul Cod de procedura civila. Anul judiciar 2011-2012 are un fel de explozie legala: Noul Cod civil si, iata, Noul Cod de procedura civila. Cand credeti ca vor intra in sistemul judiciar si se vor aplica Noul Cod penal si Noul Cod de procedura penala?

As face un prim comentariu legat de Legea de punere in aplicare a Codului de procedura civila. Pe agenda Guvernului anterior, data de intrare in vigoare era discutata undeva intre iunie, initial, si iulie, mai apoi. In urma consultarilor inter-institutionale si avand in vedere si semnale externe, am preferat o data mai realista, care ramane si ea destul de ambitioasa: 1 septembrie anul acesta. Am preferat amanarea cu cateva luni si am comunicat acest lucru Comisiei Europene, pentru a incerca sa pregatim cel putin de o maniera rezonabila, nu spun perfecta, nu spun foarte buna, rezonabil de buna intrarea in vigoare. Pentru ca sunt o serie de consecinte si, in primul rand, impactul asupra necesitatii de personal lato sensu. Fie vorbim de judecatori, de magistrati, fie vorbim de personalul auxiliar. Asta inseamna anumite proceduri si inseamna, inainte de orice, resurse bugetare alocate.

Am profitat de vizita pe care am efectuat-o la Bruxelles, de contactele pe care le-am avut si cu vicepresedintele Comisiei Europene responsabil pe portofoliul Justitiei si cu Secretarul General al Comisiei Europene care se ocupa direct de MCV, pentru a face o informare pusa de masa Guvernului. In sedinta de Guvern, una dintre propuneri a fost ca, politic, sa obtin acordul si, stiti cum e, trebuie lucrat asa intelept, pas cu pas, sa obtin sprijinul politic al Guvernului si al primului ministru si l-am obtinut pentru alocarea resurselor bugetare necesare la urmatoarea rectificare bugetara, special pentru pregatirea intrarii in vigoare a Codului de procedura civila. Am obtinut acest acord si, asa cum am transmis domnului vice-prim ministru si ministru al finantelor, domnul Florin Georgescu, care este un profesionist impecabil in materie de finante – voi deveni cel mai bun prieten al domniei sale in aceste saptamani, mai ales ca Ministerul Justitiei este foarte aproape de Ministerul Finantelor – voi fi la usa domniei sale pentru a pune in practica si a gasi resursele bugetare care sa fie alocate Ministerului Justitiei pentru intrarea in vigoare a Codului de procedura civila de o maniera corecta.

Celelalte coduri, Codul penal si Codul de procedura penala, sunt in situatii diferite din punct de vedere al stadiului procedurii legislative. La Codul penal sunt dezbateri destul de avansate in Comisia Juridica a Camerei Deputatilor. La Codul de procedura penala trebuie reluate rapid procedurile de avizare. Eu impreuna cu echipa mea ne uitam acum pe elementele de fond, astfel incat in primul semestru al anului viitor sa-l avem. Nu la 1 martie, cum era prevazut anterior, ci in primul semestru. Daca putem sa ne miscam mai repede, cu atat mai bine, dar vreau sa pregatim corespunzator adoptarea si intrarea in vigoare, inclusiv din punctul de vedere al proiectului de buget pentru 2013. Aici va fi o alta batalie de dat, alocarea resurselor corespunzatoare. Vom lucra institutional foarte strans cu CSM, pentru a avea o fundamentare realista si pentru a obtine resursele financiare necesare.

4. Inteleg ca vor fi mai multi bani pentru Justitie. Vor fi si mai multi bani pentru magistrati?

Mai intai un comentariu de ordin general. Justitia din Romania are nevoie de mai multe resurse. Asta este o evaluarea pe care am facut-o si este o concluzie la care am ajuns foarte rapid, nu era nevoie de foarte multa filozofie. Este nevoie institutional, este nevoie pentru ce inseamna magistrati, pentru personalul auxiliar, vorbeam de coduri, este nevoie de resurse din punct de vedere logistic.

Am fost la Brasov acum cateva zile, am avut intalniri cu structurile judiciare de acolo. Am fost la Curtea de Apel in Brasov, o cladire foarte frumoasa care are o anumita istorie, in care exista mai multe institutii, si Prefectura si Consiliul Judetean, si care are niste spatii care nu sunt chiar asa cum ar trebui pentru buna desfasurare a sedintelor de judecata si pentru ceea ce au de facut magistratii. Era intr-o zi de sambata, nu era foarte multa lume acolo. Am intrat prin birouri ca sa vad in ce conditii se lucreaza, sa ma uit inclusiv la structura cladirii, am vazut teancurile de dosare… Sunt bucati din acoperis care cad, apa se infiltreaza, nu este in regula. Putem gasi solutii. si aici voi incerca sa gasesc o solutie punctuala mai imaginativa, fara sa apelam la nesfarsit la un buget care este inca un buget sarac, si asta de o maniera realista. Suntem in mijlocul anului bugetar, vedem cu ce ne confruntam si vedem care sunt si constrangerile in baza acordului cu FMI-ul. Asta inseamna ca va trebui sa ducem o lupta foarte serioasa, intelegand si imperativele momentului, pentru o constructie bugetara mai corecta pentru 2013.

Chestiunea acelor sporuri salariale, care sunt castigate in instanta de magistrati, reprezinta o chestiune extrem de sensibila si o spun cu cea mai mare deschidere. Mi-am propus sa am discutii, pentru ca este extrem de important si nu prea s-a discutat pana acum – ca cineva cu functie de raspundere, in speta Ministrul Justitiei, sa discute cu magistratii la nivelul curtilor de apel, cu asociatiile profesionale. Pe de o parte, este vorba de un drept. Este un drept care e castigat in instanta si care trebuie respectat de catre stat, prin definitie. In acelasi timp, ai cealalta situatie… Vedem care este realitatea socio-economica, vedem care sunt si alte nedreptati care au fost facute altor categorii de cetateni din Romania, poate mult mai largi, si ma refer la pensionari cu venituri mult mai modeste. Iar acolo e o problema chiar de viata si de moarte adesea, sa spunem 50 de lei. Asta inseamna poate un medicament. E nevoie de un dialog cu magistratii pentru a putea gasi o solutie.

In orice caz, solutia blocarii conturilor Ministerului Justitiei si a popririlor puse nu rezolva problema in sine, pentru ca Ministerul Justitiei nu are alte surse decat pentru functionarea si pentru buna desfasurare a activitatii institutiei. Eventuala blocare a functionarii Ministerului Justitiei, ca institutie fundamentala in statul roman, ar produce grave deservicii si prejudicii pentru intreaga societate, inclusiv pentru magistrati. De asta eu doresc sa am o discutie rationala si sa vedem cum putem avansa. Nu pot sa dau astazi o solutie. Am primit din partea unor responsabili din magistratura cateva propuneri interesante si vreau sa reflectez asupra lor. Dar tot la prietenul meu cel mai bun, vice-prim ministrul, ministrul finantelor va trebui sa ajung…

5. Sistemul judiciar este asaltat de cereri de chemare in judecata, nu doar in legatura cu chestiuni salariale sau pensii, in general apetitul romanilor pentru instanta este destul de mare. In acest context, s-a dezvoltat in ultimii ani alternativa medierii, care este mai mult sau mai putin practicata. Sunteti de parere ca ar trebui ca medierea sa fie o etapa obligatorie in anumite situatii, care sa conditioneze accesul la instanta?

Eu cred ca ar trebui, in general, sa nu incercam sa inventam roata, ci sa facem evaluare si o comparatie a diferitelor sisteme de drept, deci pe un drept comparat daca doriti in UE. O sa constatam ca sunt multe state membre unde exista, intr-o forma sau alta, acest exercitiu util al medierii. Este o procedura care a fost salutata, este salutata in mediul juridic romanesc, contestata de alte parti ale mediului juridic, eu sunt constient de acest lucru. Trebuie sa va spun ca noi ne-am asumat in programul de guvernare promovarea unei initiative legislative in acest domeniu, care, de altfel, se afla in clipa de fata la Camera Deputatilor, apartinand doamnei deputat Alina Gheorghiu. Am avut o discutie rezonabila cu dumneaei, ne-am asumat in programul de guvernare, si, ca sa pun o concluzie, cred ca este nevoie de a face un prim pas, mai intai. Putem discuta pana la a generaliza, pana la a ajunge foarte departe, putem discuta de un necesar prim pas pentru ca ar fi un lucru pozitiv, inclusiv ar facilita viata magistratilor in anumite domenii cel putin. Putem discuta de obligativitatea procedurii de informare prealabila si, cred eu, ca in procedura legislativa vom ajunge la o formula echilibrata care sa dea un prim puls, sa deschidem usa. Deocamdata sa deschidem usa, sa incepem sa lucram folosind in anumite situatii aceasta procedura. si sa vedem mai departe, pe masura ce practica ne va spune ca este bine, putem dezvolta… De ce este nevoie ca in litigii intre vecini, fie ca vorbim de granituire sau vorbim de alte chestiuni, sa mergem in instanta? De ce sa incarcam rolul instantelor cu sute, cu mii de procese, cand putem recurge la o procedura de acest gen care sa duca la o concluzie, alta decat una jurisdictionala propriu-zisa, in care magistratii pierd multa energie si mult timp pentru acest timp de litigii?

6. Vorbind de modernizarea sistemului judiciar si a Romaniei in general, o chestiune controversata in ultimii ani, aproape 4.000 de profesionisti ai dreptului, este legata de problema cunoasterii legii, in sensul ca Monitorul Oficial al Romaniei nu este disponibil la fel cum este disponibil on line Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Avem acces mult mai usor, evident gratuit, la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene si nu avem acces gratuit corespunzator la Monitorul Oficial al Romaniei decat daca memoram ce a aparut in fereastra de 10 zile gratuite asigurate de Monitorul Oficial… Cand credeti ca vom putea sa avem si noi Monitorul Oficial al Romaniei asa cum este Jurnalul Oficial al Uniunii Europene?

Da, dumneavoastra ridicati de fapt problema unui principiu extrem de important: accesibilitatea legislatiei, accesul la informatii de interes public in general, lucru care deocamdata nu prea functioneaza in sistemul romanesc si este o pierdere pentru cetatean in primul rand, dar si pentru companii, desi companiile se mai descurca. Ne uitam la practica celorlalte state ale UE, ne uitam si la site-ul pe care se lucreaza pentru a pune legislatia, liberul acces la legislatia diferitelor state membre si in care Romania nu prea functioneaza.

Lucrurile pana la urma tin mai degraba de birocratie decat de resurse bugetare, pentru ca impactul bugetar n-ar fi semnificativ. Asta va presupune pentru noul Ministru al Justitiei un demers birocratic, o adresa. Competenta apartine Parlamentului, Camerei Deputatilor, care gestioneaza aspecte legate de Monitorul Oficial, insa voi face un demers pe langa secretarul general al Camerei Deputatilor, in speranta ca legislativul de la Camera Deputatilor va fi sensibilizat de Executiv, respectiv Ministerul Justitiei, pentru a opera, procesa aceste modificari. Inca o data, este un interes mult mai larg la nivelul celor interesati la liberul acces la piesele de legislatie si eu cred ca pana la urma vom gasi intelegere.

7. Multumim. O chestiune discutata si care starneste emotii este cum vor fi sefii Parchetului General si seful DNA, avand in vedere ca le expira mandatele…

Acest subiect presupun ca le starneste emotii unora. Mie nu-mi starneste emotii, imi starneste insa o responsabilitate potrivit legii si care, pe scurt, spune, dupa cum stiti, ca Ministrul Justitiei la terminarea mandatelor face propunerea de desemnare, CSM isi spune punctul de vedere, isi exprima avizul si Presedintele Romaniei ia decizia finala, semneaza sau nu decretul respectiv. Dincolo de discutia in jurul numelor, care este foarte incinsa si a starnit foarte multe pasiuni si abordari, unele chiar la extrema si chiar neobisnuite intr-un stat democratic in legatura cu acest tip de subiecte, voi spune ca mai importante din punctul meu de vedere decat numele sunt criteriile, exigentele si procedurile de desemnare. Voi repeta ceea ce deja am spus public: criteriile de profesionalism, de integritate si de asumare a constiintei independentei in actiunea de magistrat sunt decisive, sunt fundamentale. Este responsabilitatea Ministrului Justitiei sa gaseasca solutii. Vreau sa vorbim mai mult despre institutii in aceasta tara, despre modul in care trebuie consolidate independenta, autonomia, autoritatea, resursele, poate indiferent de numele celui care astazi sau maine sau ieri se afla sau s-a aflat in fruntea institutiei.

Consultarea cu CSM este o procedura nu doar legala, este un demers extrem de util si intentionez sa ma consult cu CSM, astfel incat propunerile pe care le voi face de o maniera transparenta sa fie propuneri fundamentate, sa aiba un sprijin si sa transmita un semnal si public foarte clar cu privire la profesionalism, integritate si independenta.

8. O sa va consultati si cu Presedintele Romaniei, inainte de a formula o propunere, sau o sa incercati sa faceti niste propuneri care sa fie acceptabile, care sa fie atat de serioase incat Presedintele sa semneze?

Miza suprema in toata aceasta procedura este legata de o nominalizare si o decizie pozitiva care, in final, apartine Presedintelui, iar acest lucru presupune consultari si presupune impartasirea unui interes mai larg care ne este transmis noua, responsabililor politici: Presedinte, Prim-ministru, Ministru al Justitiei, CSM (care nu este responsabil politic, dar e responsabil profesional in domeniul carierei magistratilor), interesul transmis de societate ca Justitia sa functioneze corect, independent, impartial, cu celeritate, raspunzand unor asteptari uriase ale cetateanului. Nu cred ca ne mai putem permite sa ne jucam cu astfel de subiecte si eu cred ca e o responsabilitate care revine in egala masura celor pe care i-am mentionat. Eu sper ca procesul sa decurga corect si sa ajungem la o solutie profesionista din acest punct de vedere.

9. O ultima intrebare. Cine o sa guverneze justitia mai degraba? Ministerul sau CSM?

Legea. Raspunsul este foarte clar, legea! Nu are de ce sa existe o competitie intre Ministerul Justitiei si CSM. Exista un singur domeniu in care cred ca este necesara competitia: punerea in aplicare si respectarea legii. Asa cum le-am spus foarte clar membrilor CSM inca de la prima sedinta la care am participat, Ministerul Justitiei are toata deschiderea si interesul sa coopereze institutional in mod corect si transparent cu CSM, dupa cum si CSM are acest interes. De altfel, eu sunt foarte sensibil la o serie de solicitari fundamentate ale CSM si chiar saptamana viitoare cred ca am sa promovez, sper cu succes, niste initiative de acte normative legate de solicitari punctuale corecte ale Consiliului Superior al Magistraturii si care vizeaza direct cariera si activitatea magistratilor.

Ceea ce imi propun, in orice caz, avand acest mandat bine definit, bine determinat la Ministerul Justitiei, cu investitura data de Parlament, este sa avansam cu pasi concreti intr-un ritm rapid, cu care eu sunt obisnuit din munca mea anterioara, spre atingerea unor obiective importante pe care le-am mentionat. In mod evident este nevoie de un efort de durata, este nevoie sa avem continuitate. Vreau sa punem bazele in acest mandat, atat cat va fi el, mai lung, mai scurt, vom vedea, unor procese care vor implica eforturi in continuare in timp, dar care pot transmite un semnal foarte important cetatenilor, ca pot avea, pas cu pas, cat mai multe motive de a crede in Justitia romaneasca. Cred ca, pana la urma, asta este principala provocare care ne sta in fata: sa sprijinim Justitia sa-si consolideze si credibilitatea si actiunea si independenta si impartialitatea astfel incat sa dam motive cetatenilor romani sa creada in Justitie. O tara si o societate unde cetatenii nu cred in Justitie este un sistem care se prabuseste. Deci este o provocare extrem de importanta, careia eu vreau sa-i dau un curs pozitiv.

Forma integrala, precum si inregistrarea video pe Interviuri Juridice.ro

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close