Curierul Judiciar nr. 7/2012

CUPRINSUL Revistei (format PDF)


Numarul din iulie al Revistei Curierul Judiciar debuteaza cu Raportul Comisiei Europene catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si verificare, prezentat la Bruxelles in data de 18 iulie 2012:

„In perioada premergatoare aderarii Romaniei la UE in 2007, s-a convenit ca erau necesare eforturi suplimentare in domenii-cheie pentru a solutiona deficientele existente in reformarea sistemului judiciar si in combaterea coruptiei. Acest lucru a dus la crearea unui cadru pentru a sprijini Romania si a monitoriza progresele inregistrate in aceste domenii, si anume mecanismul de cooperare si verificare (MCV). Au fost stabilite obiective de referinta in patru domenii: reforma sistemului judiciar, integritatea, combaterea coruptiei la nivel inalt, precum si prevenirea si combaterea coruptiei din sectorul public. Decizia impunea prezentarea periodica de rapoarte de catre Comisie si prevedea ca mecanismul va continua pana la atingerea obiectivelor MCV si indeplinirea satisfacatoare a tuturor celor patru obiective de referinta”.

Curier legislativ: 21 iunie – 22 iulie 2012

Romania in fata CEDO: Albu si altii c. Romania
Nota de: lector univ. dr.  Radu Chirita

Jurisprudenta straina – reper al Noului Cod civil, cuprinzand decizii de speta pronuntate sub imperiul legislatiilor straine, surse de inspiratie ale legiuitorului roman pentru redactarea Noului Cod civil. In numarul de iulie, avocat Bogdan Ionescu comenteaza o decizie a Curtii de Casatie italiene privind conditiile necesare pentru aplicarea teoriei impreviziunii si, implicit, pentru posibilitatea de a revizui contractul in vederea echilibrarii prestatiilor.

  • Dreptul AFACERILOR

Articole

Titlu: Poate fi angajata raspunderea administratorului societatii comerciale fata de terti in cazul actelor juridice incheiate cu depasirea limitelor statutare ale mandatului conferit? Inaplicabilitatea teoriei mandatului aparent
Autor: lector univ. dr. Carmen Todica

In contextul legislativ actual creat de art. 55 alin. (2) din Legea societatilor comerciale si art. 218 alin. (3) NCC, actele juridice incheiate de administratori cu depasirea limitelor statutare ale puterilor conferite, sunt actele societatii insasi si angajeaza valabil societatea comerciala in raporturile cu tertii (fara a mai distinge in functie de buna sau reaua lor credinta, ca in speta din preambulul lucrarii). Din aceasta perspectiva, nu putem fi de acord cu solutia instantei de judecata „soarta actelor indeplinite cu depasirea puterilor primite (de catre administratorul societatii comerciale – s.n.) se incadreaza in teoria mandatului aparent, aplicatie a teoriei aparentei in drept”.
Totodata, potrivit actualelor reglementari, nu se mai poate retine raspunderea civila personala fata de terti a administratorului societatii comerciale pentru depasirea acestor limite. Cu toate acestea, in practica, tertii diligenti, pentru a evita eventualitatea unui litigiu, solicita la incheierea actului sau operatiunii juridice aprobarile respective, conform clauzelor actului constitutiv sau prevederilor hotararii adunarii generale.

  • Drept PRIVAT

Articole

Titlu: Consideratii privind mentinerea drepturilor salariatilor in cazul transferului de intreprinderi, unitati sau parti de intreprinderi sau unitati in lumina Directivei 2001/23/CE
Autor: drd. Ana-Maria Vlasceanu

Directiva 2001/23/CE contine dispozitii prin intermediul carora se asigura o protectie adecvata a drepturilor lucratorilor in cazul transferului de intreprinderi, unitati sau parti ale acestora. Astfel, drepturile si obligatiile cedentului care decurg dintr-un contract de munca sau un raport de munca existent la data transferului, in cazul unui astfel de transfer, sunt transferate cesionarului.
Din aceasta prevedere decurg mai multe consecinte, ce au o importanta fundamentala: transferul contractelor de munca se produce automat, in baza legii; transferul contractelor de munca nu poate face obiectul unui eventual acord intre cedent si cesionar; cesionarul nu are dreptul sa refuze executarea obligatiilor sale fata de salariatii transferati; cesionarul nu are dreptul de a modifica in mod unilateral clauzele contractelor de munca transferate decat sub conditia ca legea nationala sa prevada o asemenea optiune, independent de existenta unui transfer de intreprindere; cesionarul are obligatia de a mentine dispozitiile contractului colectiv de munca aplicabil la nivelul cedentului, pana la data rezilierii sau expirarii acestuia. Totusi, prin acord intre cesionar si reprezentantii salariatilor, clauzele contractului colectiv de munca valabil in momentul efectuarii transferului pot fi renegociate, dar nu mai devreme de un an de la data transferului.

  • Drept PUBLIC

Jurisprudenta

Judecatoria Cluj-Napoca, Sectia civila. Sentinta nr. 16210/2010. Proces-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii contraventionale. Tentativa de comunicare prin scrisoare recomandata. Comunicare ulterioara prin afisare la domiciliul contravenientului. Momentul de la care actul administrativ se considera comunicat. Tardivitatea plangerii contraventionale
Nota de: Sergiu Gherdan

In ipoteza in care contravenientul nu se prezinta la oficiul postal pentru ridicarea procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii contraventionale, iar acesta se comunica ulterior prin afisare la domiciliul contravenientului, actul administrativ individual se considera comunicat, iar dies a quo a termenului de 15 zile in care se poate exercita plangerea contraventionala impotriva acestuia este reprezentat de momentul in care „a expirat termenul de pastrare a acestuia” (sic!) la oficiul postal de la care contravenientul putea sa ridice procesul-verbal, iar nu de la momentul afisarii procesului-verbal la domiciliul contravenientului.

Articole

Titlu: Prejudiciul. De la conditie sine qua non la consecinta a producerii faptului international ilicit
Autor: lector univ. dr. Felicia Maxim

Existenta obligatiei statului vinovat de a repara integral prejudiciu cauzat a determinat conturarea formelor prejudiciului. In acest sens s-a urmarit clarificarea notiunilor de prejudiciu material si prejudiciu moral, prejudiciu direct si prejudiciu indirect, precum si a notiunilor de prejudiciu imediat si prejudiciu mediat. Analiza doctrinei, practicii si jurisprudentei internationale ne-a indreptatit sa constatam ca la inceput s-a pus accentul pe repararea daunelor materiale cauzate nationalilor unui stat, ulterior stabilindu-se daune morale si in cazurile ce privesc onoarea si prestigiul unui stat. Conturarea notiunii de prejudiciu direct s-a realizat prin identificarea acestuia cu paguba propriu-zisa produsa in urma adoptarii comportamentului ilicit, incluzand in aceasta categorie cauzele materiale, dar si daunele morale. Pe de alta parte, din studiile efectuate, se poate concluziona ca notiunea de prejudiciu indirect este echivalenta cu profitul nerealizat prin producerea faptului ilicit, profit ce se acorda in masura in care repararea integrala a prejudiciului are in vedere si o astfel de suma. Delimitarea dintre prejudiciul imediat si cel mediat s-a facut prin raportare la titularul dreptului incalcat.

  • Drept PENAL

Articole

Titlu: Consideratii privind modificarile aduse Legii nr. 297/2004 privind piata de capital prin O.U.G. nr. 32/2012
Autor: asist. univ. dr. Adrian-Catalin Tiganoaia

Este de necontestat aportul legislativ semnificativ adus Legii nr. 297/2004 prin dispozitiile O.U.G. nr 32/2012. Aceste modificari erau de mult necesare dincolo de toate criticile pe care le-am dezvoltat anterior si care nu sunt nici pe departe singurele care s-ar putea aduce. Dar ar fi nedrept sa nu constatam ca de data aceasta a existat vointa politica de legiferare. Cu toate acestea, cel putin in materia incriminarii si sanctionarii penale, Legea nr. 297/ 2004 reclama in continuare interventia legiuitorului.

Sinteze de jurisprudenta – aprilie 2012

Curtea Constitutionala

Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Instante Penale Internationale

In cadrul rubricii Instrumente, prep. univ. drd. Teodora-Maria Bantas prezinta examina regimul unificat de stabilire a lex contractus instituit de Regulamentul Roma I, dupa urmatoarea ierarhizare: (i) acordul partilor contractante provenind din statele membre ale Uniunii Europene asupra lex voluntatis, cu evidentierea consecintelor aplicarii principiului autonomiei de vointa, a avantajelor si dezavantajelor practice; (ii) in absenta alegerii partilor, identificarea legii aplicabile de instantele nationale ori tribunalele arbitrale, pe baza procedeului localizarii obiective a contractului.

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close