Despre Noul Cod de procedura civila. Note. Corelatii. Explicatii

feature photo






Profesor Universitar dr. Gheorghe Piperea
Partener coordonator SCA Piperea&Asociatii

.

Acest demers stiintific a luat nastere in urma nevoii resimtite de avocatii din cadrul SCA Piperea si Asociatii, autori ai notelor si explicatiilor Noului Cod de procedura civila, de a intelege si de a aprofunda noile realitati normative ce vizeaza procesul civil, in reglementarea Legii nr. 134/2010. Dorinta autorilor de a intelege noile institutii s-a transformat pe parcursul lunilor de vacanta judecatoreasca din vara anului 2012 in ample discutii, extrem de constructive, referitoare la noile prevederi procesual civile, iar discutiile au generat ideea unei lucrari care sa cuprinda punctual explicatii cu privire la modul in care noile texte de lege ar urma sa fie aplicate si corelatiile ce ar urma sa fie facute intre articolele din Noul Cod de procedura civila. Asadar, lucrarea de fata, publicata la prestigioasa Editura CH Beck, reprezinta viziunea noastra conturata in privinta noii reglementari ca urmare a analizei corelate a textelor si a implicatiilor practice, precum si a analizei comparate cu vechea reglementare.

Analiza pe care ne-am propus-o prin prezenta lucrare se doreste a fi una practica, aplecata spre modul in care ar urma sa se aplice in concreto noile prevederi. Noi, autorii nu pretindem ca am reusit sa oferim o abordare exhaustiva a intelesurilor textelor din Noul Cod de procedura civila, insa consideram ca reusim sa oferim un instrument util practicienilor dreptului privat carora le este in mod evident adresata prezenta lucrare.

Daca vorbim despre dreptul privat nu putem sa nu observam ca Noul Cod civil (intrat in vigoare in data de 1 octombrie 2011) invita, practic, partile la a declansa procese pentru orice tip de neintelegere, ba chiar pentru completarea raporturilor lor juridice (a se vedea, pentru aceasta constatare Gh. Piperea, Drept comercial. Intreprinderea, Editura CH Beck, Bucuresti, 2011, p. 26), analiza sinoptica a Noului Cod de procedura civila ne releva aceeasi tendinta. Faptul ca se trimite, in relatiile dintre profesionisti, la conciliere directa sau faptul ca se fac dese referiri la mediere, ca alternativa la proces, nu schimba aceasta impresie, intrucat Noul Cod civil este excedat de trimiteri la instanta competenta sau la tribunal pentru orice situatie care ar putea releva un impas legal.

Totui, in Noul Cod de procedura civila sedintele publice devin exceptia, din moment ce, in fond, cercetarea procesului se desfasoarain camera de consiliu, iar procesele de mica anvergura se solutioneaza, la cererea partilor, doar pe baza inscrisurilor de la dosar, fara a fi necesare dezbateri. Asadar, publicul este tinut „la distanta”, fapt care nu se conciliaza prea bine cu rolul educativ al procesului.

Tendintele manifestate in jurisprudenta noastra incepand cu cauza Beian contra Romaniei (decembrie 2007), respectiv ridicarea la rangul de norma de drept a precedentului judiciar si refuzul aplicarii legii interne pe motiv de contrarietate a legii interne cu dreptul Uniunii Europene sau cu drepturile omului, amplifica fenomenul de juridicizare.

In ultimii ani, cand s-a constatat ca legea romana era contrara dreptului Uniunii Europene sau contrara CEDO, judecatorul intern a inlaturat-o de la aplicare (art. 3 si 4 NCPC), dar nimeni nu accepta inca sa aplice direct si voluntar aceste concepte juridice si sa li se conformeze. E nevoie de un proces pentru ca legea interna contradictorie cu aceste doua tipuri de drept pozitiv supra-national sa fie declarata inaplicabila. Autoritatile romane sunt inca uluite ca legi declarate de Curtea Constitutionala „perfect” compatibile cu Constitutia sunt inlaturate de la aplicare de judecator.

Asistam la o nedorita juridicizare a relatiilor sociale si la o orientare nefireasca a omului catre solutionarea in justitie a impasului optiunilor sale contractuale sau a celorlalte tipuri de dispute juridice. Acestea nu sunt raporturi juridice de conformare voluntara, ci conflicte juridice. Disputa sau procesul judiciar inseamna conflicte inter-umane; multiplicat de milioane de ori, procesul judiciar poate duce fie la o permanenta tensiune sociala, fie chiar la conflicte sociale; nu aceasta este menirea dreptului.

Un om obisnuit s-ar simti, cu siguranta, sufocat de atatea legi, reguli si formalitati sau chiar iritat de aceasta supradimensionare a juridicului. Nu trebuie sa dramatizam, totusi. Oricat de sinuos este formatul in care curge, apa isi va gasi locul in care sa se stabilizeze; la fel si realitatea sociala, mult prea des transformatain realitate judiciara.

Daca echitatea si buna-credinta sunt puse la baza actului de justitie, atunci putem fi optimisti: scopul regulilor inscrise in Noul Cod de procedura civila se va fi implinit.

Scopul Noului Cod de procedura civila este de a stabili regulile necesare infaptuirii justitiei. Ce este justitia? E sinonima cu dreptatea, cu echitatea sau cu pacea sociala?

Ce inseamna fiat justitia, pereat mundi?

Ce este echitatea?

Conform DEX, echitate = dreptate, nepartinire; cinste; respectul drepturilor fiecaruia; omenie.

Echitatea este sensul originar al dreptului, finalitatea sa. Pe temeiul echitatii, dreptul poate fi modul in care se organizeaza pacea sociala.

Despre echitate vorbesc art. 5 alin. (3)in fine NCPC (ca temei ultim al solutiilor judecatorului care nu identifica o norma de drept si nici o analogie juridica aplicabila faptului concret dedus judecatii) si art. 1272 NCC (ca intindere sau „limitare” a fortei obligatorii a contractului).

Desi buna-credinta este un concept juridic, el are la baza, totusi, un concept sociologic sau chiar etic: bunul simt comun. Ceea ce pentru omul obisnuit, ne-familiarizat cu conceptele juridice, este de bun simt, trebuie sa fie de bun simtsi pentru jurist. Cel ce actioneaza dupa bunul simt comun, este de buna credinta. Iar buna credinta este starea normala a omului, care nu trebuie probata, ci doar afirmata. Cel ce intentioneaza sa contrazica afirmarea bunei credinte trebuie sa faca proba contrara, a relei-credinte.

Poate ca ar fi momentul sa ne intrebam daca nu cumva ar fi trebuit organizate curti cu juri pentru anumite tipuri de procese, curti care sa se pronunte cu simplitate si pe intelesul tuturor, pe baza realitatii faptelor, a echitatii si a bunului simt comun, lasand judecatorilor „grija” sau „distractia” formelor procedurale si a exceptiilor, inadmisibilitatilor si a altor artificii tehnice neinteresante, ba chiar detestabile pentru omul de rand. Si poate ca ar fi bine sa ne intrebam daca nu cumva unii dintre judecatori, macar cei de la varful sistemului judiciar, ar trebui sa fie supusi scrutinului alegatorilor – impricinati, asa cum se intampla de foarte mult timp in SUA. Daca justitia va deveni simpla, logica, pe intelesul tuturor si predictibila, oamenii isi vor recapata increderea in justitie. Stiind la ce trebuie sa se astepte, oamenii nu vor mai merge atat de des in justitie saisi pretinda drepturile, ci isi vor respecta conventiile si obligatiile din bun simt. Iar CEDO va rasufla, in sfarsit, usurata, putand sainchida robinetul cu miile de cazuri romanesti cu care este inundatain prezent.

Notiunea de cod poate parea sinonima cu cea de cifru, intrucatjuristii, in calitatea lor de interpreti ai codurilor, asta fac: de-codifica/des-cifreaza, incercand practic sa gaseascaintelesul ascuns al normei de drept pozitiv.

Oare asta se vrea de la norma de drept pozitiv? Sa fie cat mai greu de de-codificat/des-cifrat?

Mintea juristului este deformata, acesta fiind chitit sa caute oriunde intelesuri si sensuri ascunse, sa de-codifice sau sa des-cifreze. Descoperirea intelesului ascuns al unui mesaj codificat inseamna de-codificare, in timp ce descoperirea intelesului ascuns al unui mesaj cifrat inseamna des-cifrare. In orice caz, in ambele cazuri, este vorba de interpretare, adica de efortul unui „initiat”, care cunoaste semnificatia ascunsa a codului sau a cifrului, de a lamuri intelesul mesajului. Si, in ambele cazuri, este vorba de un mister, de o enigma, care se ascunde sub acoperirea codului sau a cifrului. Enigma inseamna: secret, taina, mister, lucru greu de inteles.

Finalitatea demersului nostru, al avocatilor din cadrul SCA Piperea si Asociatii, in calitate de „initiati” ai dreptului, a fost sa oferim o descifrare, o decodificare a Noului Cod de procedura civila, prin oferirea unor solutii concrete, unele deja consacrate in lumina C.proc.civ. din 1865 si aplicate mutatis mutandis, fata de similaritatea sau caracterul identic al reglementarii, dar si unele noi necesare fata de modificarile de substanta introduse prin Noul Cod de procedura civila.

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close