RIL promovat. Interpretarea unor dispozitii din Codul civil din 1864 si NCC

feature photo

Procurorul General al Romaniei a promovat pe 16 decembrie 2013 un recurs in interesul legii cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1082 si art. 1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1531 alin. (1) alin.(2) teza I si art. 1535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil in referire la acordarea daunelor-interese moratorii sub forma dobanzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in conditiile art. 1 si art. 2 din O.U.G. nr. 71/2009, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011.

Urmare verificarii, din oficiu, a practicii judiciare in problema de drept enuntata, s-a constatat ca instantele de judecata investite cu cereri prin care titularii creantelor ce intra in sfera de aplicare a O.U.G. nr. 7/2009, modificata si completata au solicitat obligarea institutiilor bugetare la plata daunelor-interese moratorii sub forma dobanzii legale penalizatoare, pentru acoperirea prejudiciului constand prin executarea potrivit acestui act normativ, au pronuntat solutii divergente, astfel:

I. Unele instante de judecata au admis cererile formulate si au obligat institutiile bugetare debitoare la plata dobanzii legale penalizatoare, aferente sumelor stabilite prin titlurile executorii la care se refera O.U.G. nr. 71/2009, modificata si completata cu titlu de daune-interese moratorii, pentru prejudiciul pretins de reclamanti prin executarea creantelor potrivit prevederilor acestui act normativ.

Dobanzile legale au fost acordate, fie de la data pronuntarii hotararilor judecatoresti ce constituiau titluri executorii, fie de la data formularii cererilor de chemare in judecata prin care acestea au fost solicitate, iar instantele si-au intemeiat hotararile pe dispozitiile Codului civil din anul 1864 ori pe cele ale Codului civil din anul 2009, in raport de data titlurilor executorii din care izvorau obligatiile pecuniare ale debitorilor.

Pentru a pronunta aceste solutii, instantele au retinut ca prin O.U.G. nr. 71/2009 s-a prevazut ca plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti, avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala, stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii pana la data de 31 decembrie 2009, sa se realizeze dupa o procedura de executare esalonata pe o perioada initial cuprinsa intre 2010-2012. Prin acte normative ulterioare (O.U.G. nr. 45/2010, Legea nr. 230/2011) au fost aduse modificari sub aspectul perioadei si procentelor de plata, urmand ca executarea obligatiilor sa fie finalizata in anul 2016.

Imprejurarea ca prin dispozitiile art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 71/2009, modificata si completata s-a prevazut actualizarea acestor sume cu indicele preturilor de consum, comunicat de Institutul National de Statistica nu reprezinta un impediment legal in acordarea dobanzii legale penalizatoare, cu titlu de daune-interese moratorii, deoarece prin neexecutarea integrala a obligatiei de plata la data la care sumele erau datorate, adica la momentul cand creantele au devenit certe, lichide si exigibile, s-a produs in patrimoniul creditorilor un prejudiciu care trebuie acoperit integral.

Actualizarea creantelor nu asigura repararea integrala a prejudiciului produs, avand o natura juridica diferita de aceea a dobanzii solicitate de reclamanti.

Astfel, actualizarea creantei cu indicele de inflatie reprezinta un calcul matematic, aplicabil in cazul unui fenomen specific economiei de piata, prin intermediul caruia se masoara gradul de depreciere a valorii banilor aflati in circulatie, adusi astfel la puterea lor de cumparare. Scopul actualizarii fiind acela de a mentine valoarea reala a obligatiei monetare la data efectuarii platii, aceasta se acorda cu titlu compensatoriu (damnum emergens).

In schimb, dobanda legala penalizatoare, reprezentand castigul pe care creditorul l-ar fi obtinut din investirea banilor, daca acestia ar fi fost platiti la scadenta, se acorda cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat prin intarziere si acopera beneficiul nerealizat (lucrum cessans).

Asadar, acordarea dobanzii legale, pana la data platii integrale a drepturilor stabilite prin titluri executorii, alaturi de actualizarea cu indicele de inflatie nu conduce la o dubla reparare a prejudiciului, ci asigura o reparare integrala a acestuia, in acord cu dispozitiile art. 1084 din Codul civil din anului 1864, respectiv art. 1531 din Codul civil din anul 2009.

S-a considerat si ca prevederile O.U.G. nr. 71/2009 nu au produs efecte in privinta exigibilitatii creantelor, in sensul amanarii scadentei acestora.

Astfel, creantele recunoscute in favoarea reclamantilor, fiind certe, lichide si exigibile, obligatia de plata este cu executie imediata, chiar de la data pronuntarii hotararilor in prima instanta, potrivit dispozitiilor art. 274 din Codul muncii, republicat (fost art. 289 din acelasi act normativ, anterior republicarii). Aceasta inseamna ca plata trebuia facuta la momentul nasterii raportului juridic obligational, obligatia rezultata din aceste titluri executorii nefiind afectata de vreun termen.

Mai mult, prin O.U.G. nr. 71/2009, modificata si completata nu s-a negat existenta si intinderea drepturilor constatate prin hotarari judecatoresti si nu s-a refuzat punerea acestora in executare, ci s-a stabilit o modalitate de executare esalonata a obligatilor de plata continute in aceste titluri.

Acest act normativ nu are semnificatia exonerarii debitorilor de plata daunelor interese moratorii, intrucat art. 1082 din Codul civil din anul 1864, respectiv 1530 din Codul civil din anul 2009, consacra principiul raspunderii debitorului pentru executarea cu intarziere, acesta putand fi obligat la despagubiri, indiferent daca a actionat cu intentie sau din culpa. Raspunderea sa civila va fi atrasa ori de cate ori nu se dovedeste existenta unei cauze straine, exoneratoare de raspundere, reprezentata fie de cazul fortuit, forta majora, fapta creditorului insusi ori fapta unui tert pentru care debitorul nu este tinut a raspunde. In plus, pentru ca fapta unui tert sa produca efectul exonerator, este necesar ca aceasta sa aiba caracteristicile fortei majore sau ale cazului fortuit.

Or, esalonarea platii instituita prin O.U.G. nr. 71/2009, modificata si completata nu este o cauza exoneratoare de raspundere, ci constituie un eveniment pe care debitorii, desi il puteau prevedea, nu au luat masuri corespunzatoare, pentru a evita neexecutarea.

Ca atare, in interpretarea dispozitiilor art. 1073, art. 1082 si art. 1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1531 si art. 1535 din Codul civil din anul 2009, reclamantii sunt indreptatiti la acordarea daunelor-interese moratorii, sub forma dobanzii legale, pentru executarea cu intarziere a obligatiilor rezultate din titlurile executorii.

In acest sens, a fost invocata si jurisprudenta Curtii Europene Drepturilor Omului in care s-a statuat ca unei persoane care a obtinut o hotarare judecatoreasca executorie impotriva statului, ca urmare a solutionarii unui litigiu in favoarea sa nu i se poate cere sa recurga la proceduri de executare, pentru a obtine executarea, reclamantului, in calitate de creditor, fiindu-i cauzat un prejudiciu material constand in imposibilitatea de a se folosi de banii sai, deci o pierdere de profit cauzata de imposibilitatea punerii in executare, intr-un termen rezonabil, a hotararii judecatoresti pronuntate in favoarea sa.

II. In aceeasi ipoteza, alte instante au respins cererile formulate, retinand ca nu poate fi atrasa raspunderea debitorilor prin acordarea daunelor interese – moratorii sub forma dobanzii legale, pentru acoperirea prejudiciului cauzat creditorilor prin executarea partiala si esalonata a obligatiilor stabilite prin hotarari judecatoresti, in conditiile prevazute de O.U.G. nr. 71/2009, modificata si completata.

In motivarea acestor solutii, s-a aratat ca, potrivit art. 1 alin. (3) din ordonanta, sumele datorate se actualizeaza cu indicele preturilor de consum la data platii, comunicat de Institutul National de Statistica.

Asadar, legiuitorul a prevazut in mod expres modalitatea de reparare a prejudiciului determinat de executarea cu intarziere, aceasta fiind reprezentata de actualizarea creantei.

O astfel de actualizare are in vedere data la care hotararea judecatoreasca a devenit executorie si data efectuarii platii procentului stabilit prin ordonanta, astfel incat obligarea paratilor la plata dobanzii legale, alaturi de actualizarea creantei, ar reprezenta o dubla reparatie a aceluiasi prejudiciu incercat de creditori, determinat de intarzierea in executarea integrala si devalorizarea continua a sumelor de bani.

S-a aratat si ca esalonarea platii sumelor a fost realizata pe calea unor dispozitii normative, parte din sumele datorate au fost platite reclamantilor-creditori, iar pentru perioadele ramase, creantele nu sunt exigibile, fiind afectate de termene suspensive, stabilite pe cale legala, in favoarea debitorilor.

Astfel, s-a aratat ca, in principiu, o creanta constatata printr-o hotarare judecatoreasca este exigibila la momentul la care aceasta devine executorie, fie prin investirea cu formula executorie, fie prin recunoasterea acestui caracter ope legis. Din acest moment, creditorul poate cere debitorului executarea.

Insa, ca efect al termenelor legale suspensive stabilite in favoarea debitorilor prin O.U.G. nr. 71/2009, creditorii nu pot pretinde executarea obligatiilor inlauntrul acestor termene, astfel incat, in aceste intervale de timp, nu curge nici dobanda penalizatoare, reprezentand daune-interese moratorii.

In plus, pentru antrenarea raspunderii contractuale a debitorilor sub forma obligarii acestora la plata daunelor – interese moratorii, trebuie indeplinite conditiile generale ale raspunderii civile, adica trebuie facuta dovada existentei prejudiciului, a faptei ilicite, a vinovatiei si a raportului de cauzalitate.

Existenta prejudiciului este prezumata prin dispozitiile art. 1082 din Codul civil din anul 1864 (corespunzator art. 1530 din Codul civil din anul 2009), iar fapta ilicita consta in neexecutarea obligatiei.

In ceea ce priveste vinovatia, in materia raspunderii contractuale pentru neexecutare, opereaza o prezumtie de culpa a debitorului. Aceasta prezumtie poate fi inlaturata atunci cand se dovedeste existenta unei cauze exoneratoare, precum cazul fortuit sau forta majora. Ca atare, debitorul este obligat la plata despagubirilor ori de catre ori nu dovedeste existenta unei cauze straine care nu-i este imputabila.

In cazul raspunderii contractuale, constituie caz fortuit o imprejurare de fapt, imprevizibila si de neinlaturat care impiedica in mod obiectiv si fara nicio culpa din partea debitorului, executarea obligatiei.

Cauza straina exoneratoare de raspundere poate avea ca efect suspendarea temporara a executarii obligatiei, ceea ce face ca debitorul sa execute cu intarziere, fara a putea fi obligat la plata daunelor-interese pentru prejudiciul incercat de creditor din acest motiv.

S-a observat ca institutiile publice debitoare nu au refuzat executarea, ci au facut aplicarea unui act normativ prin care s-a prevazut plata esalonata.

Aceasta masura legislativa, luata in contextul unui dezechilibru bugetar, reprezinta o ingerinta a statului in dreptul creditorului de a obtine executarea silita si finalizarea procesului civil, iar aceasta ingerinta are un scop legitim, acela de a proteja bugetul de stat intr-o perioada critica si indeplineste cerinta unui raport rezonabil de proportionalitate cu scopul urmarit.

Caracterul proportional al limitarii dreptului creditorului de a obtine executarea hotararii judecatoresti rezulta din faptul ca nu se neaga dreptul la executare, ci doar se stabileste modul in care creanta se va realiza, cu o intarziere apreciata ca fiind rezonabila de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, prin hotararea din 4 septembrie 2012, pronuntata in cauza Dumitru s.a. vs. Romania.

In consecinta, interventia legiuitorului, printr-un act normativ, validat pe cale jurisprudentiala de Curtea Constitutionala si de instanta de contencios european, avand ca efect esalonarea platilor, constituie un caz fortuit ce exonereaza debitorul de plata dobanzilor legale.

Procurorul General apreciaza ultimul punct de vedere ca fiind in acord cu litera si spiritul legii, considerand ca in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1082 si art. 1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1531 alin. (1), alin. (2) teza I si art. 1535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, nu pot fi acordate daune – interese moratorii sub forma dobanzii legale penalizatoare, pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in conditiile art. 1 si art. 2 din O.U.G. nr. 71/2009, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011 intrucat, pe de o parte, pentru trecut, executarea partiala, potrivit transelor de esalonare nu reprezinta un fapt ilicit, iar pe de alta parte, pentru viitor, obligatiile de plata nu sunt ajunse la scadenta, ca efect al moratoriului legal instituit prin actul normativ special.

— ♦ —

..

Lucrarea, elaborata in preajma unui important moment aniversar (la 28 martie 2012 se implinesc 150 de ani de la infiintarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie), este structurata in doua parti.

Prima parte cuprinde: legea de infiintare a instantei supreme, cu tot farmecul formularilor de odinioara (anul 1861); discursul dlui Constantin N. Brailoiu – Ministrul Justitiei la 1862 si discursul dlui Vasile Sturza – cel dintai Prim-presedinte al Curtii, tinute cu ocazia „instalarii Curtii”; lista presedintilor instantei supreme de la infiintare si pana in prezent; cuvantul actualului presedinte al Inaltei Curti prilejuit de acest moment aniversar.

Cea de-a doua parte este dedicata deciziilor pronuntate in recurs in interesul legii in cursul anilor 2010-2011.
.
.

 

.

.

.

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close