ICCJ a pronuntat o hotarare prealabila privind notiunea de pensie de serviciu

iccjIn Monitorul Oficial nr. 260 din 9 aprilie 2014 a fost publicata Decizia nr. 1/2014 a ICCJ privind pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII, capitolul II, sectiunea a 3-a din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile ulterioare, vizand mentinerea in continutul normei legale a sintagmei „pensie de serviciu”, in conditiile in care actele normative ce reglementeaza sistemul de asigurari sociale, Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor si Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, adoptate anterior, nu mai reglementeaza aceasta notiune.

Sesizarea a fost facuta din oficiu, de Curtea de Apel Galati.

Inalta Curte, examinand sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, raportul intocmit de judecatorii raportori si chestiunea de drept ce se solicita a fi dezlegata, constata ca, potrivit dispozitiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII, capitolul II, sectiunea a 3-a din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile ulterioare, „Personalul militar, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, trecuti in rezerva sau direct in retragere, respectiv ale caror raporturi de serviciu au incetat, cu drept la pensie de serviciu, inainte de implinirea limitei de varsta de pensionare prevazute de lege, mai beneficiaza, pentru fiecare an intreg ramas pana la limita de varsta de pensionare sau, in situatia in care pot desfasura activitatea peste aceasta limita, pana la limitele de varsta in grad la care pot fi mentinute in activitate categoriile respective de personal, de un ajutor egal cu doua solde ale functiei de baza, respectiv cu doua salarii ale functiei de baza.”

Asadar, textul analizat reglementeaza situatiile de incetare a raporturilor de serviciu, cu drept la pensie de serviciu, inainte de implinirea limitei de varsta pentru pensionare.

Dificultatea in interpretarea textului este data de sintagma „cu drept la pensie de serviciu”, desi la momentul intrarii in vigoare a normei notiunea mentionata nu mai era reglementata legislativ.

Prin Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, intrata in vigoare la data de 3 iulie 2010, pensia de serviciu, astfel cum era reglementata la acel moment, a devenit pensie in intelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru ca prin art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificarile si completarile ulterioare (act ce a intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2011), sa se dispuna abrogarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care la art. 10 prevedea si pensia de serviciu ca specie a pensiei cuvenite persoanelor aflate in sistemul mentionat.

In acest context legislativ, inserarea sintagmei „cu drept la pensie de serviciu” in continutul normei legale ce a suscitat dificultati de interpretare, respectiv art. 20 alin. (2) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, cu modificarile ulterioare, si care a intrat in vigoare concomitent cu Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, care a abrogat aceasta notiune, respectiv data de 1 ianuarie 2011, sugereaza vointa legiuitorului de a avea in vedere, pentru plata ajutorului pe care il prevede, doar acele tipuri/categorii de pensii care, conform legislatiei anterioare, faceau parte din categoria pensiei de serviciu.

Or, anterior, art. 11 din Legea nr. 164/2001 privind pensile militare de stat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, includea in notiunea de „pensie de serviciu”: pensia pentru limita de varsta, pensia anticipata si pensia anticipata partiala. Se retine, totodata, ca toate actele normative din sistemul public de pensii definesc distinct pensia de invaliditate, acordata in cazul pierderii capacitatii de munca in situatiile expres reglementate de lege si care este o categorie/specie a pensiei (ca gen), alaturi de pensia de serviciu. In acest sens, art. 10 din Legea nr. 164/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, dispune ca sistemul pensiilor militare de stat cuprinde pensia de serviciu, pensia de invaliditate si pensia de urmas. Aceasta este concluzia dedusa din argumente de interpretare sistemica a legii, dar si din punct de vedere logicojuridic, fiind evidenta vointa legiuitorului de a acorda ajutorul mentionat doar persoanelor aflate in ipoteza data.

Un argument suplimentar in sustinerea acestei interpretari il constituie si dispozitiile pct. 15.11 din Normele metodologice privind salarizarea si alte drepturi ale personalului militar, politistilor si personalului civil din Ministerul Afacerilor Interne, aprobate prin Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. S/214/2011, cu modificarile si completarile ulterioare. Explicitarea notiunii de „pensie de serviciu” adusa prin normele de punere in aplicare a legii releva neechivoc ca pensia de invaliditate [prevazuta de art. 51 lit. d) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare] nu acorda beneficiarului dreptul la ajutorul reglementat de art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII, cap. II, sectiunea a 3-a din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile ulterioare.

De altfel, asupra legalitatii dispozitiilor art. 15.11 din Normele metodologice privind salarizarea si alte drepturi ale personalului militar, politistilor si personalului civil din Ministerul Afacerilor Interne, aprobate prin Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. S/214/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal s-a pronuntat prin Decizia nr. 506 din 5 februarie 2014, prin care s-a respins recursul declarat de reclamant impotriva sentintei prin care s-a dispus respingerea exceptiei de nelegalitate a prevederilor mai sus citate.

In fine, Inalta Curte retine ca dispozitiile art. 85 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare, invocate de autorii sesizarii ca fiind relevante pentru rezolvarea de principiu a chestiunii de drept, reglementeaza conditiile generale necesar a fi indeplinite pentru trecerea in rezerva sau direct in retragere a personalului militar, in timp ce norma legala analizata vizeaza persoanele aflate intr-o asemenea situatie, dar cu drept la pensie de serviciu, raportul dintre normele legale aflate in concurs fiind cel dintre general si special, ce se rezolva conform principiului specialia generalibus derogant. De aceea, in dezlegarea modului de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII, capitolul II, sectiunea a 3-a din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile ulterioare, instanta nu se va raporta si la aceste dispozitii legale.

Pentru considerentele aratate, Inalta Curte de Casatie si Justitie admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Galati si stabileste ca sintagma „pensie de serviciu” din continutul normei legale mentionate include doar categoriile de pensie pentru limita de varsta, pensie anticipata si pensie anticipata partiala, prevazute de art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

— ♦ —

..

Culegerea reuneste decizii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie din anul 2012, structurate pe urmatoarele domenii de drept: drept civil, drept european, dreptul proprietatii intelectuale, drept comercial, drept administrativ, drept financiar si fiscal, dreptul functiei publice, drept procesual civil, drept penal si drept procesual penal.

Accesul cititorului la informatia dorita este facilitat printr-un index alfabetic (pentru fiecare materie in parte), precum si printr-o lista cronologica a deciziilor. De asemenea, lucrarea cuprinde note referitoare la legislatia avuta in vedere de instanta suprema la momentul pronuntarii deciziilor, cu eventuale precizari legate de modificarile aduse actelor normative pana in prezent.
.
.

 

.

.

.

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close