RIL admis. Acordarea dobanzii legale pentru plata esalonata a drepturilor salariale bugetarilor

feature photo

In Monitorul Oficial nr. 411/2014 a fost publicata Decizia nr. 2/2014 a ICCJ – Completul competent sa judece RIL privind interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1082 si art. 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I si art. 1.535 alin. (1) din Codul civil din 2009 cu referire la acordarea daunelor-interese moratorii sub forma dobanzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in conditiile art. 1 si 2 din OUG nr. 71/2009.

Examenul jurisprudential arata ca, in practica judiciara, nu exista un punct de vedere unitar cu privire la problema de drept ce formeaza obiectul judecatii.

Intr-o prima orientare jurisprudentiala se considera ca reclamantii sunt indreptatiti la acordarea de daune-interese pentru repararea prejudiciului suferit prin executarea cu intarziere a creantelor rezultate din hotararile judecatoresti executorii, iar aceste daune moratorii constau in dobanda legala, ce se cuvine fara ca titularul creantei sa fie tinut a face dovada vreunui prejudiciu, conditii rezultate din interpretarea art. 1082 si 1088 din Codul civil din 1864.

Acordarea dobanzii legale de la data cererii de chemare in judecata a fost justificata, in general, de aplicarea art. 1088 alin. 2 din Codul civil din 1864, considerandu-se ca dobanda nu curge de drept, nefiind intrunit vreunul dintre cazurile prevazute pentru asemenea situatii de art. 1079 alin. 2 din acelasi cod.

Solutia de acordare a dobanzii legale de la data scadentei a fost justificata prin aplicarea art. 1.535 alin. (1) din Codul civil din 2009, cu limitarea decurgand din termenul de prescriptie extinctiva, fara vreo referire la prevederile art. 1088 alin. 2.

Instantele au considerat ca exigibilitatea creantei nu este afectata de esalonarea platii dispusa prin acte normative succesive, deoarece trebuie raportata la data de la care hotararea judecatoreasca devine titlu executoriu. Acest mod de executare este apt doar sa confere debitorului dreptul de a face plati partiale si succesive si sa stabileasca in sarcina creditorului obligatia de a nu continua executarea silita. Este vorba, deci, despre instituirea unor termene in care urmeaza a se face in mod voluntar executarea hotararilor judecatoresti, fara a fi contestata posibilitatea statului de a esalona sau de a stabili un mod de executare a creantelor constatate prin hotarari judecatoresti, fiind analizata, prin prisma dreptului comun si in absenta unor norme exprese contrare, doar problema repararii prejudiciului produs prin intarzierea platii.

Potrivit acestei orientari jurisprudentiale s-a aratat ca este admisibil cumulul dobanzii legale cu actualizarea acelorasi sume cu indicele de inflatie, deoarece cele doua masuri au natura juridica diferita si, in acest fel, nu se ajunge la o dubla reparare a prejudiciului, ci, dimpotriva, se asigura repararea integrala a prejudiciului.

Intr-o a doua orientare jurisprudentiala se considera ca, de principiu, creanta decurgand din hotarari judecatoresti vizand drepturi salariale ale personalului din sectorul bugetar este producatoare de dobanzi pentru executarea sa cu intarziere, indiferent de faptul ca s-a garantat titularului si actualizarea creantei cu indicele de inflatie, data fiind natura lor juridica diferita, respectiv daune compensatorii, in cazul actualizarii, respectiv daune moratorii, in cazul dobanzii.

Cu toate acestea, instantele au apreciat ca exista alte cauze care duc la inlaturarea obligarii debitorilor la plata dobanzii.

In acest sens a fost avut in vedere faptul ca, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, a fost instituit un termen legal suspensiv, care curge in favoarea debitorilor, termen inauntrul caruia creditorii nu pot pretinde executarea obligatiei ce a fost impusa prin hotarari judecatoresti, iar, in acest interval de timp, nu curge nici dobanda penalizatoare, adica daunele moratorii pentru neexecutarea obligatiei.

Pe de alta parte, raspunderea civila delictuala nu este angajata decat atunci cand debitorul nu isi executa obligatia cu vinovatie sau fara justificare, ceea ce implica ideea de culpa in neexecutarea obligatiei. Or, in cazul dat, neexecutarea la termen a obligatiei de plata este justificata de dificultatile de ordin financiar ale statului, care au determinat emiterea unui act normativ, ce prevede atat modalitatea de plata pentru acoperirea prejudiciului, prin actualizarea in functie de rata inflatiei a sumelor stabilite prin titlurile executorii, cat si esalonarea platilor datorate, respectiv Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009. Mecanismul de esalonare a platii instituit prin ordonanta de urgenta a fost considerat in concordanta cu principiile consacrate de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, precum si cu dispozitiile Constitutiei.

Caracterul proportional al limitarii dreptului creditorului de a obtine executarea hotararii judecatoresti rezulta din faptul ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 nu neaga dreptul la executare, ci doar stabileste modul in care creanta se va realiza, cu o intarziere rezonabila.

Prin urmare nu exista culpa din partea statului si a institutiilor sale in executarea cu intarziere a obligatiilor de plata, deoarece interventia legiuitorului printr-un act normativ validat de Curtea Constitutionala si de Curtea Europeana a Drepturilor Omului care a avut ca efect suspendarea executarii obligatiei de plata si plata esalonata constituie un caz fortuit, care il exonereaza pe debitor de plata dobanzilor, in sensul art. 1083 din Codul civil din 1864.

Unele instante au retinut si ca reglementarea, in cuprinsul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, a modalitatii de reparare a prejudiciului cauzat prin plata cu intarziere a sumelor de bani datorate, si anume actualizarea creantei cu indicele preturilor de consum, exclude posibilitatea acordarii si a dobanzii legale.

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a apreciat ca a doua orientare jurisprudentiala este in acord cu litera si spiritul legii.

ICCJ a admis recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in sensul ca: in aplicarea dispozitiilor art. 1082 si 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I si art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobanzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in conditiile art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011.

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close