Presedintele ataca la Curtea Constitutionala abrogarea art. 276 din Codul penal

feature photo

Presedintele Romaniei a trimis joi, 9 octombrie, presedintelui Curtii Constitutionale o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii pentru abrogarea art. 276 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Initial, legea a fost adoptata de Camera Deputatilor, in calitate de camera decizionala, in data de 18 februarie 2014.

La data de 18 martie 2014, presedintele Romaniei a solicitat Parlamentului reexaminarea acestei legi, in sensul mentinerii in Codul penal a infractiunii de „presiuni asupra justitiei”.

In urma reexaminarii, la data de 30 septembrie 2014, Camera Deputatilor, in calitate de camera decizionala, a mentinut solutia initiala, de abrogare a art. 276, respingand cererea de reexaminare formulata de presedintele Romaniei.

Motivele sesizarii sunt urmatoarele:

Legea este neconstitutionala, deoarece contravine dispozitiilor din Constitutia Romaniei:

  • art. 1 alin (3): „Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate”;
  • art. 124 alin. (2) si (3): „Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti. (3) Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii”;
  • art. 30 alin. (6): „Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine”.

Infractiune abrogata face parte din categoria infractiunilor contra infaptuirii justitiei si instituie o protectie atat pentru judecator, cat si pentru organele de urmarire penala.

Textul de lege a carui abrogare a fost votata de Parlament, respectiv art. 276 din Codul penal, are urmatorul cuprins: „Fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare in curs, face declaratii publice nereale referitoare la savarsirea de catre judecator sau de organele de urmarire penala, a unei infractiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, in scopul de a influenta sau intimida, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 1 an sau cu amenda.”

Principiile impartialitatii justitiei si independentei judecatorilor sunt consfintite de art. 124 alin. (2) si (3) din Constitutia Romaniei. Prin abrogarea infractiunii mentionate, aceste principii pot fi afectate, ceea ce se rasfrange negativ si asupra bunului mers al justitiei. Astfel, persoana care, pe parcursul procedurilor judiciare, va face declaratii publice ce nu sunt reale, care privesc savarsirea de catre judecator sau de organele de urmarire penala, a unei infractiuni sau a unei abateri disciplinare grave legata de instrumentarea respectivei cauze, avand drept scop sa influenteze solutia sau sa intimideze pe cei care sunt raspunzatori pentru solutia pronuntata, nu va mai raspunde penal, potrivit noii legi. Presedintele considera ca prin abrogarea acestei infractiuni este eliminata protectia ce se acorda justitiei, necesara pentru ca aceasta sa fie impartiala si infaptuita de judecatori independenti, astfel cum prevede Constitutia.

Ratiunile care au vizat introducerea acestei infractiuni in Codul penal, potrivit expunerii de motive a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, sunt „(…) asigurarea si protejarea impartialitatii si libertatii judecatorilor si organelor de urmarire penala in exercitarea atributiilor judiciare conferite de lege fata de incercarile de intimidare sau influentare a acestora. Faptele incriminate sunt inspirate din realitatile practicii judiciare, dar mai ales de frecventa, intensitatea si de modul de manifestare a acestor fapte in ultimii ani, constand in incercarile de influentare sau intimidare din partea partilor sau a reprezentantilor acestora, in modalitatile aratate, pe durata desfasurarii unui proces, obtinandu-se astfel o atmosfera de natura sa vicieze grav impartialitatea judecatorilor sau procurorilor, atmosfera care poate fie sa profite celor ce recurg la asemenea mijloace in cazul obtinerii efectului scontat, fie sa-i dezavantajeze prin obtinerea unei atitudini ostile din partea magistratilor”. Or, existenta statului de drept implica actiuni din partea statului prin care sa se garanteze buna functionare a autoritatilor publice, inclusiv a autoritatii judecatoresti.

Justitia este impartiala, fiind strans legata de independenta judecatorului. Totodata, justitia trebuie sa hotarasca in cauzele aduse in fata ei pe baza faptelor si in conformitate cu legea, fara restrictii, fara influente nedorite, amagiri, presiuni, amenintari sau amestecuri, directe ori indirecte, ale nimanui, indiferent de motiv (Principiile fundamentale referitoare la independenta judiciarului din anul 1985, in V.M. Ciobanu, Constitutia Romaniei. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008, p. 1219). Impartialitatea fara independenta nu poate exista, iar un judecator impartial este cel care mentine balanta si judeca fara frica sau favoare (Raportul Dr. Singhvi in legatura cu proiectul Declaratiei universale privind independenta justitiei, 1987, in V.M. Ciobanu, Constitutia Romaniei. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008, p. 1219). In consecinta, impiedicarea justitiei de a-si indeplini rolul sau in societate, in conditii de impartialitate si independenta, se impune a fi sanctionata, iar Codul penal reprezinta instrumentul juridic adecvat pentru a respecta exigentele statului de drept.

Potrivit Curtii Constitutionale, exigentele statului de drept, consacrat la art. 1 alin. (3) teza I din Constitutie privesc „scopurile majore ale activitatii statale prefigurate in ceea ce indeobste este numit ca fiind domnia legii, sintagma ce implica subordonarea statului fata de drept, asigurarea acelor mijloace care sa permita dreptului sa cenzureze optiunile politice si, in acest cadru, sa pondereze eventualele tendinte abuzive, discretionare, ale structurilor etatice. Statul de drept asigura suprematia Constitutiei, corelarea legilor si tuturor actelor normative cu aceasta, existenta regimului de separatie a puterilor publice, care trebuie sa actioneze in limitele legii, si anume in limitele unei legi ce exprima vointa generala” (Decizia nr. 70/2000 a Curtii Constitutionale, publicata in M.Of. nr. 334/2000).

Mai mult, in punctul sau de vedere adresat Parlamentului, Consiliul Superior al Magistraturii subliniaza importanta mentinerii acestei incriminari, precizand ca actuala infractiune prevazuta la art. 276 din Codul penal are in vedere doar declaratiile publice nereale facute cu scopul de a influenta sau intimida, ceea ce echivaleaza cu o distorsionare a realitatii, operata cu rea-credinta care, astfel cum a statuat si Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), depaseste limitele unei critici acceptabile. In conceptia CEDO, „o afirmatie veridica poate fi dublata de remarci suplimentare, de judecati de valoare, de supozitii ori de insinuari susceptibile sa creeze o imagine eronata in ochii publicului” (Vides Aizsardz bas Klubs c. Letonia). Totodata, CEDO a recunoscut ca pot exista cazuri cand este necesar ca puterea judiciara sa fie protejata impotriva atacurilor distrugatoare, lipsite de fond serios, cu atat mai mult, cu cat obligatia de rezerva le interzice magistratilor sa reactioneze. Astfel, dispozitia abrogata se opune declaratiilor publice neadevarate facute cu rea-credinta si nu are efecte asupra declaratiilor prin care se spune adevarul, se reclama un abuz, in interes public, legitim.

De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii a considerat ca infractiunea trebuie sa ramana in vigoare, data fiind necesitatea independentei si impartialitatii magistratului, principii consfintite si de art. 124 alin. (3) din Constitutia Romaniei.

Totodata, in calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, Romania are obligatia sa ia in considerare, in baza principiilor dreptului international public, respectiv pacta sunt servanda si principiul bunei-credinte, recomandarile institutiilor Uniunii Europene. Astfel, incriminarea anumitor fapte ce au rolul de a influenta sau intimida magistratul este in acord cu recomandarea Comisiei Europene privind introducerea unui cadru clar privind interdictia de a critica hotarari judecatoresti si de a submina activitatea magistratilor sau de a face presiuni asupra acestora (Raportul privind progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de cooperare si de verificare din data de 30 ianuarie 2013 al Comisiei Europene catre Parlamentul European si Consiliu).

In ceea ce priveste incalcarea prevederilor art. 30 alin. (6) din Constitutia Romaniei, consideram ca prin abrogarea infractiunii de „presiuni asupra justitiei” se aduce atingere limitelor in interiorul carora trebuie sa se exercite libertatea de exprimare. Aceasta libertate nu poate fi absoluta, ci se subscrie unor limitari. Astfel, dispozitiile constitutionale interzic acele exprimari care prejudiciaza demnitatea, onoarea, dreptul la propria imagine. Or, infractiunea de presiuni asupra justitiei reprezenta modalitatea prin care se asigura respectarea acestor prevederi constitutionale si se asigura sanctionarea abuzului in exercitarea libertatii de exprimare cu privire la infaptuirea justitiei.

Libertatea de exprimare trebuie sa se exercite in limitele bunei-credinte, sens in care consideram ca mentinerea in Codul penal a infractiunii de „presiuni asupra justitiei” ar avea un efect descurajant pentru posibilele incercari de a influenta sau a intimida magistratii, prin declaratii publice nereale referitoare la savarsirea de catre judecator sau de organele de urmarire penala, a unei infractiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze pe durata unei proceduri judiciare in curs.

Astfel, prin mentinerea in Codul penal a infractiunii de „presiuni asupra justitiei” se asigura, in cazul judecatorilor si a persoanelor implicate in procedura de urmarire penala, respectarea intocmai a principiului constitutional prevazut de art. 30 alin. (6) din Legea fundamentala. In consecinta, abrogarea acestui text de lege intra in contradictie cu art. 30 alin. (6) din Constitutie.

Cu privire la restrangerea libertatii de exprimare in scopul garantarii autoritatii si impartialitatii puterii judecatoresti, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in cauza Braford c. Danemarca a decis ca „interesul de a proteja reputatia si a asigura autoritatea magistratilor este superior aceluia de a permite o discutie libera asupra impartialitatii acestora”, iar in cauza Pager si Oberschilick c. Austria a statuat ca „activitatea justitiei nu poate fi discutata fara sa se aiba in vedere anumite limite pentru a nu submina autoritatea acesteia, comandament deosebit de important intr-un stat de drept”.

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close