Curierul Judiciar nr. 11/2014

Ca în fiecare an, din 2002 până astăzi, punem la dispoziţia practicienilor cea mai performantă revistă de actualitate juridică, realizată după modelul revistelor de specialitate din străinătate.

Numărul din luna noiembrie al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanţă juridică.

Editorialul din acest număr este semnat de dl. Gheorghe Iancu, profesor de drept constituţional la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, fost Avocat al Poporului. Tema dezbătută este legată de aspectele legale privind secţiile de votare pentru alegerile prezidenţiale, temă de foarte mare interes având în vedere evenimentele desfăşurate în România în luna noiembrie 2014. Analiza are în vedere asemănările şi mai ales deosebirile între alegerile prezidenţiale şi cele parlamentare, precum şi afectarea drepturilor electorale prin lipsa secţiilor de votare.

În cadrul rubricii Curier legislativ sunt prezentate cele mai importante acte normative din luna octombrie 2014, inclusiv decizii ale Curţii Constituţionale şi decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie publicate în Monitorul Oficial al României.

Rubricile de Actualitate europeană şi Actualitate internaţională corespunzătoare lunii octombrie aduc în prim plan principalele activităţi de la nivelul instituţiilor Uniunii Europene, dar şi evenimentele de interes internaţional. Cele două rubrici sunt semnate de Daniela Ivan, respectiv conf.univ.dr. Bogdan Aurescu.

Dreptul afacerilor

Articolul Răspunderea pentru cauzarea stării de insolvenţă a persoanelor care nu fac parte din organele de conducere ale debitorului, semnat de avocat drd. Alexandru Dimitriu, propune o analiză practică a două categorii de persoane responsabile pentru insolvenţă, şi anume: administratorii de fapt (shadow directors) şi persoanele străine de conducerea societăţii. Studiul se axează pe prevederile noului Cod al insolvenţei, însă cu referiri atât la legislaţia anterioară (Legea nr. 85/2006), dar mai ales la jurisprudenţa străină care oferă modele de aplicare până la conturarea unei practici naţionale.

Drept privat

În articolul Caracterele şi efectele petiţiei de ereditate, asist.univ.drd. Doru Trăilă propune un studiu care pleacă de la o dispută doctrinară anterioară intrării în vigoare a Codului civil cu privire la natura juridică a petiţiei de ereditate. Analiza are în vedere prevederile noului Cod civil, dar şi lipsa unei reglementări exprese în Codul de procedură civilă cu privire la petiţia de ereditate. În ceea ce priveşte efectele petiţiei de ereditate, autorul face o clasificare între: efectele între adevăratul moştenitor şi moştenitorul aparent şi efectele faţă de terţi. În susţinere sunt aduse numeroase argumente din practica instanţelor din România, dar este prezentat şi regimul juridic din dreptul francez.

În articolul Ar putea fi deduse judecăţii, în calea de atac de reformare, obiecţiuni vizând modul de stabilire a taxei judiciare de timbru?, avocat drd. Liviu-Alexandru Viorel propune un studiu complex ce vizează ipoteza formulării unor critici vizând modul de stabilire a taxei judiciare de timbru în cadrul căilor de atac de reformare de către persoana în sarcina căreia s-a stabilit taxa. În finalul studiului autorul conchide: „În lumina tuturor explicaţiilor din prezentul studiu, este limpede că obiecţiunile vizând modul de stabilire a taxei judiciare de timbru nu pot fi deduse judecăţii instanţei de reformare de către persoana în sarcina căreia s-a stabilit taxa, decât în măsura în care ar fi dintre cele vizate de dispoziţiile art. 38 din Ordonanţă [art. 20 alin. (5) din Legea nr. 146/1997]. Aştept cu nerăbdare dezlegarea instanţei supreme care sper că va pune punct jurisprudenţei neunitare în această materie”.

Drept public

Comentariul Sentinţei civile nr. 27 din 20 august 2014 a Curţii de Apel Constanţa, Secţia I civilă, privind Competenţa instanţei de contencios administrativ în soluţionarea acţiunilor în pretenţii întemeiate pe dispoziţiile unor legi speciale, promovate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului în contra unităţilor administrativ-teritoriale, semnat de judecător dr. Anca Jeanina Niţă. În debutul comentariului autoarea remarcă că s-a conturat o practică unitară de dezînvestire a instanţei specializate de contencios administrativ şi fiscal care – constatând natura civilă a pricinilor – a admis excepţia de necompetenţă materială sau funcţională, exprimându-şi opinia în sensul reconfigurării practicii la nivelul instanţelor de contencios administrativ, concluzie susţinută de justeţea considerentelor expuse în hotărârea prin care a fost soluţionat conflictul negativ de competenţă.

Drept penal

În articolul Un punct de vedere privind conflictul de interese în sectorul privat, produror drd. Georgina Bodoroncea propune spre dezbatere una dintre dispoziţiile controversate ale noului Cod penal. Obiectivul declarat al studiului, aşa cum îl expune autoarea, este: „Cum s-a ajuns totuşi la incriminarea conflictului de interese în sectorul privat şi ce relaţii sociale sunt protejate printr-o astfel de reglementare constituie obiectivul acestui demers, care nu va fi nicidecum unul exhaustiv, ci doar axat pe anumite probleme dezbătute în spaţiul public sau de către specialişti în perioada anterioară şi ulterioară intrării normei în vigoare. În consecinţă, analiza nu se va concentra strict pe elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese având ca subiect activ un funcţionar privat, ci doar pe aspectele relevante, care considerăm că trebuie să fi e cercetate de practicieni atunci când sunt puşi în faţa unei fapte comise de o persoană care poate fi încadrată în categoria celor de la art. 308 C.pen.”

Rubrica de Sinteze de jurisprudenţă îşi păstrează structura, dar şi actualitatea: CC, CEDO, CJUE – septembrie 2014.

În cadrul rubricii Instrumente, avocat Florentina Camelia Medei semnează articolul Aspecte privind asistenţă medicală transfrontalieră. Subiectul prezintă un interes ridicat având în vedere că dreptul cetăţenilor europeni asiguraţi de a beneficia de asistenţă medicală sigură şi de calitate, într-un alt stat membru decât cel de origine a devenit o realitate, fiind consacrat şi prin jurisprudenţa Curţii de Justiţie. Este realizată o analiză a Directivei 2011/24/UE privind drepturile pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere astfel cum a fost transpusă în legislaţia naţională prin O.U.G. nr. 4/2014. Sunt evidenţiate elementele de noutate, dar şi delimitarea clară a conceptului de „asistenţă medicală transfrontalieră”.

Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic şi un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close