Justiția română azi într-o nouă cheie a comunicării
Judecător dr. Rodica Aida Popa
Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție
Reprezentantul României la Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni
România este o țară vie, trăiește, pulsează zi de zi prin ființa sa. Mărturisesc că nu numai natura, dar și oamenii respiră altfel. Societatea românească se transformă vizibil și profund sub semnul independenței, libertății și responsabilității.
Concluziile expuse se fundamentează pe realitatea cotidiană, pentru că românii, acolo unde trăiesc și lucrează indiferent de profesie și meserie, se manifestă prin idei, acțiuni, intrând într-o comunicare profundă și subtilă.
În contextul unei realități cotidiene în care orașele vibrează prin raporturile umane interpersonale atât de evidente, în care transparența este un principiu de viață asumat și statul român în actuala societate democratică, prin modul în care puterile legiuitoare, executivă și judecătorească interferează cunoaște un proces de consolidare.
Justiția română în contemporaneitate, ca pilon fundamental al statului, asigură echilibrul între celelalte puteri ale statului, manifestându-se instituțional prin acțiuni concrete ale Consiliului Superior al Magistraturii, garant al independenței autorității judecătorești, prin judecarea cauzelor de către instanțele judecătorești, corpul magistraților fiind el însăși caracterizat prin tinerețe, dar și profesionalism.
La nivel global rezultatele obținute de sistemul judiciar român, așa cum au evidențiat rapoartele organismelor internaționale de la nivelul Uniunii Europene și Consiliului Europei, sunt pozitive, ceea ce a făcut ca acesta să fie situat într-o medie europeană, exprimându-se încrederea și recomandându-se perseverența în consolidarea acestuia.
Creșterea profesionalismului justiției române în actuala etapă, la momentul în care cele patru coduri – civil, procesual civil, penal și procesual penal – au fost puse în aplicare, constituie coordonata reală și necesară în consolidarea sistemului judiciar român.
Altfel spus, independența și responsabilitatea conduc la dinamizarea profesionalizării tuturor actorilor care concură la înfăptuirea actului de dreptate, respectiv judecători, procurori, avocați, personal auxiliar, magistrați asistenți, notari, mediatori, executori judecătorești.
Mai mult ca oricând, procesul de pregătire și formare continuă a acestora se realizează într-o nouă mentalitate ce se construiește în creuzetul mediului universitar, acolo unde se formează și se modelează personalitățile celor care vor face o declarație de onoare și devotament în interpretarea și aplicarea legii, în procesul educațional continuu postuniversitar, dar și în institutele naționale de pregătire profesionale, care constituie căi de acces în profesiile juridice.
Așadar, procesul de pregătire profesională reprezintă o componentă fundamentală a tuturor celor care s-au pus în slujba justiției, în scopul asigurării încrederii justițiabilului că drepturile și garanțiile sale fundamentale îi sunt apărate prin instrumentarea, judecarea cauzelor cu imparțialitate, independență, competență profesională și cu o asistență judiciară obiectivă, fundamentată pe lege.
Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni din cadrul Consiliului Europei, singurul organism care are ca obiectiv prioritar în activitate justiția, recomandă în Avizul nr. 4 (2003) privind formarea inițială și continuă specifice judecătorilor la nivel național și european în parag. 29 ca practică o perioadă de formare comună cu alte profesii în domeniul juridic și judiciar (de exemplu, avocați și procurori în state unde aceștia au atribuții separate de cele ale judecătorilor), practică care să ducă la o mai bună înțelegere între judecători și practicanții unor alte profesii.
În Avizul nr. 12 (2009) Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni împreună cu Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni privind relațiile dintre judecători și procurori recomandă în parag. 48 că cel mai înalt nivel al aptitudinii profesionale este una dintre condițiile prealabile încrederii publice, atât în judecători, cât și în procurori și care își fundamentează, în principal, rolul și legitimitatea. Formarea profesională adecvată joacă un rol crucial din moment ce permite îmbunătățirea activității acestor două categorii de protagoniști ai justiției, astfel sporind calitatea actului de justiție în ansamblu.
Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, în Avizul nr. 16 (2013) privind relațiile dintre judecători și avocați, recomandă statelor membre să pună în aplicare dispoziții procedurale care să definească activitățile judecătorilor și avocaților în scopul efectivității procesului echitabil, sprijină:
– schimbul de experiență între judecători și avocați în vederea dezvoltării de bune practici în materie procedurală;
– organizarea de către judecători, în cadrul unor reguli de procedură, de ședințe de judecată cu privire la managementul de caz, prin consultarea părților, calendare de procedură în vederea stabilirii termenelor rezonabile și adecvate;
– dezvoltarea unor mijloace de comunicare între instanțe și avocați cu privire la toate etapele procedurale (statele trebuie să pună în aplicare sisteme care să permită o comunicare prin mijloace informatice între instanțe și avocați);
– elaborarea unor instrumente de soluționare amiabilă a litigiilor pe calea concilierii sau medierii ca un element esențial pentru dezvoltarea acestei abordări;
– organizarea unor sesiuni de formare comune cu privire la modurile de soluționare alternativă;
– dezvoltarea unui dialog și a unor schimburi între judecători și avocați la nivel instituțional cu privire la problema relațiilor lor reciproce la nivel național și internațional, cu respectarea acelorași principii de etică ale avocaților și judecătorilor, cu respectarea independenței, atât a judecătorilor, cât și a avocaților, precum și o formare comună a judecătorilor și avocaților pe teme de interes comune ce pot îmbunătăți calitatea și eficiența procedurilor.
În spiritul acestor recomandări, reprezentantul României la Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni a inițiat și propus în parteneriat cu Uniunea Națională a Barourilor din România, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național de Pregătire și Perfecționare al Avocaților (INPPA), Centrele Teritoriale INPPA, curțile de apel, tribunalele și judecătoriile arondate acestora și barourile locale de avocați din raza curților de apel un proiect național de punere în aplicare a recomandărilor Avizului nr. 16 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni.
Proiectul cuprinde mai multe componente, una fiind reprezentată de formarea continuă a judecătorilor și avocaților din perspectiva unor teme în materia dreptului penal și dreptului procesual penal, căreia i s-a adăugat componenta deontologiei comune, în cadrul a opt conferințe ce au avut loc după un calendar prestabilit, la datele 5 iunie 2014 la București, 3 octombrie 2014 la Râmnicu Vâlcea, 31 octombrie 2014 la Brașov, 14 noiembrie 2014 la Alba Iulia, 16 ianuarie 2015 la Cluj Napoca, 27 februarie 2015 la Constanța, 13 martie 2015 la Timişoara și la 27 martie 2015 la Gura Humorului.
Proiectul mai cuprinde și alte etape, respectiv redactarea unor ghiduri de bune practici, a unui ghid deontologic comun interprofesional al cărui scop este elaborarea unor norme comune interprofesionale. Pentru evaluarea necesității unui asemenea ghid a fost distribuit judecătorilor și avocaților un chestionar, în urma căruia răspunsurile vor fi incluse într-un studiu ce va cuprinde concluziile.
De asemenea, o altă componentă o reprezintă publicarea unui volum cu prezentările expuse de speakerii judecători și avocați de la conferințe, urmând a fi tradus și bilingv român-englez, român-francez, în raport de resursele financiare.
Proiectul a avut acordul de principiu al Secției de Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, ca în cadrul acestuia să participe ca partener și Consiliul Superior al Magistraturii, prin hotărâre adoptată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
Prima etapă, și anume desfășurarea celor opt conferințe, a avut ca idee centrală formarea unei culturi juridice interprofesionale, axată pe valorile dialogului în suplețea argumentelor, dar și a soluțiilor pragmatice, cu respectarea și a principiului parității între bărbați și femei.
Conferințele au fost concepute având o componentă formativă de prezentări cu pronunțate aspecte de noutate în materia instituțiilor dreptului penal și procesual penal și cu jurisprudență relevantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale, cât și o componentă de dezbateri pe aspecte de deontologie interprofesională a judecătorilor și avocaților.
În conținutul tematicii s-a avut în vedere abordarea unor teme comune, atât de judecători, cât și de avocați, pentru a surprinde aspectele convergente, dar și disfuncționalităţile în interpretare, în scopul găsirii unor modalități comune. Convergența, dar și aspectele critice ale legislației penale s-au înscris în modernitatea unui dialog interprofesional consistent și efectiv.
Independența justiției române este dată și de echilibrul dialogului ce reprezintă o nouă cheie a comunicării interprofesionale între judecători și avocați, iar multor probleme ivite în activitatea concretă li s-au găsit răspunsuri cu reale consecințe în planul activității judiciare.
Consultarea tabloului avocaților de pe computerele din sălile de ședințe, legitimarea avocaților membri ai Uniunii Naționale a Barourilor din România pe baza cardurilor CCBE, posibilitatea participării avocaților la întâlnirile trimestriale de practică neunitară constituie numai câteva măsuri relevante pentru eficientizarea activității judiciare.
În parag. 45 al Avizului nr. 12 (2009) al CCJE și CCPE privind relațiile dintre judecători și procurori se recomandă că ar fi adecvate formări comune pentru judecători, procurori și avocați pe teme de interes ce pot contribui și la îndeplinirea unei justiții de cea mai înaltă calitate. Această formare comună trebuie să facă posibilă crearea unei baze pentru o cultură juridică comună.
În spiritul acestor recomandări, dialogul interprofesional va dobândi o nouă dimensiune prin inițierea unui nou proiect de către reprezentantul României la Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, având ca parteneri Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public, Uniunea Națională a Barourilor din România, cu ocazia unei conferințe în cadrul căreia va fi semnată o Cartă fundamentală între judecători, procurori și avocați, având și o componentă de formare comună, dar și a unei deontologii care va contribui la dezvoltarea culturii juridice.
Specializarea, formarea profesională comună, deontologiile convergente sunt numai câteva direcții ale strategiei care asigură trăinicie sistemului judiciar român.
