Curierul Judiciar nr. 7/2015

Numărul 7/2015 al Curierului Judiciar este dedicat în exclusivitate Conferinţei Dreptul Afacerilor 2015, a XI-a ediţie „Insolvenţa pe aripi de vânt”.

SCA „Piperea & Asociaţii” continuă tradiţia ultimilor 10 ani, cu ediţia a XI-a a Conferinţei dreptului afacerilor. Tema aleasă – Insolvenţa pe aripi de vânt – este în consonanţă cu schimbările legislative consistente survenite în ultimul an, dar şi cu cele preconizate a apărea anul acesta şi, de asemenea, cu practica judiciară din ultimul timp, care a depăşit de mult graniţele insolvenţei, trecând în „zonele” concurenţei, protecţiei consumatorilor şi chiar ale penalului.

Din ce în ce mai des dreptul concurenţei interferează cu insolvenţa, fie că vorbim despre amenzile dispuse de Consiliul Concurenţei, fie că vorbim despre decizii ale Comisie Europene prin care se solicită Statului român recuperarea unor ajutoare de stat ilegale. Recent, Comisia Europeană a pronunţat o decizie prin care a reţinut că executarea silită a Statului român în temeiul unei hotărâri arbitrale în materie de investiţii reprezintă un ajutor de stat ce trebuie recuperat, invalidând inclusiv compensările dispuse de Statul român în contul creanţelor fiscale. Este un tip de decizie care atacă sistemul global şi multilateral al garantării investiţiilor (de sorginte americană), dreptul de liber acces la justiţie (de sorginte pan-europeană) şi suveranitatea statală în materie de tratate internaţionale bi- sau multilaterale, dar pune în discuţie foarte acut – şi foarte neaşteptat, de altfel – ierarhizarea normelor conţinute de Convenţia europeană a drepturilor omului (CEDO) faţă de normale conţinute de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Desigur că soluţia celor de la Comisia Europeană inclină către prioritizarea normelor conţinute de TFUE (inclusiv sau mai ales cele relative la ajutorul de stat), în defavoarea normelor conţinute de CEDO.

Totodată, insolvenţa simplilor particulari a fost repusă pe agenda publică, fiind vehiculate o serie de proiecte legislative, unele mai nerealiste decât altele. Pe valul protestelor declanşate de explozia cursului francului elveţian, în urma deciziei administrative a Băncii Centrale a Elveţiei de renunţare la cursul fix al francului faţă de euro (1,2 la 1, curs fix stabilit tot pe cale administrativă în septembrie 2011), aceste proiecte au fost mediatizate ca fiind singura cale “reală” de salvare a debitorilor în contractele de credit în franci elveţieni. Acest gen de reglementare nu este, însă, un panaceu. În plus, insolvenţa simplilor particulari sau supraîndatorarea nu îi vizează doar pe consumatorii cu credite în franci elveţieni. Proiectul de lege este unul extrem de important, atât pentru persoanele fizice vizate, cât şi pentru creditorii acestora. Persoanelor supraîndatorate le este permisă, prin intermediul acestei proceduri, reintrarea în viaţa economică. Prin descărcarea de datorii (în ipoteza insolvenţei scuzabile), spiritul antreprenorial este relansat, societatea câştigând un contribuabil apt să îşi achite noi taxe şi impozite. Şi pentru creditori o astfel de procedură este de bun augur, întrucât la finalul insolvenţei aceştia se văd cu creanţele recuperate (în totalitate sau în parte) sau, ca efect la închiderii procedurii, pot înregistra creanţele rămase neachitate drept cheltuieli deductibile. Toate acestea, însă, necesită punerea debitorului sub protecţia tribunalului. Or, din păcate, proiectele de lege relative la insolvenţa simplilor particulari care sunt acum în discuţia parlamentarilor români se îndepărtează mult prea mult de acest concept, lăsând ca redresarea debitorului să se efectueze sub controlul şi supravegherea unor comisii locale (potenţialul de fraudă şi de corupţie fiind foarte ridicat în astfel de condiţii), doar lichidarea prin faliment fiind sub controlul judiciar al instanţei. Renunţarea la caracterul esenţialmente judiciar al insolvenţei este o greşeală şi din punctul de vedere al transparenţei şi al concursualităţii. Nu putem, deocamdată, decât să sperăm că proiectele respective vor fi corectate în Parlament.

Dreptul penal, în special prin intermediul măsurilor asigurătorii şi al măsurilor de siguranţă constând în confiscări, are din ce în ce mai multe legături cu procedura insolvenţei, putând fie să determine, fie să complice o astfel de procedură. În plus, din ce în ce mai des aflăm despre persoane juridice inculpate sau condamnate penal. În egală măsură, persoana juridică poate fi obligată să suporte, ca persoană civilmente responsabilă, consecinţele prejudiciului generat de fapta penală a prepusului, prin antrenarea răspunderii reparatorii faţă de victimă, precum şi să accepte şi să gestioneze efectele măsurii de siguranţă a confiscării. Totodată, o persoană juridică in bonis poate intra, ca urmare a acestor accidente sau incidente, pe panta fatală care poate duce la dispariţia sa ca subiect de drept, iar o persoană juridică aflată deja în insolvenţă poate suferi, din aceste motive “penale”, alături de stakeholderii săi şi de organele procedurii, mari tulburări, de natură a nega principii ale insolvenţei cum sunt celeritatea, realizarea drepturilor participanţilor la procedură, colectivitatea, concursualitatea, caracterul judiciar şi sacrificial.

Iată, aşadar, trei motive ale organizării celei de-a XI-a ediţie a Conferinţelor Dreptul Afacerilor, la Facultatea de Drept din Bucureşti, Aula Magna.

Organizatori
SCA Piperea & Asociaţii
Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Drept
Editura C.H. Beck

Lectorii au prezentat lucrările într-un spaţiu academic, temele având un pronunţat caracter practic.

• Prof.dr. Gheorghe Piperea, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Drept
Comisia Europeană vs. CEDO şi ICSID sau Cum să determini o insolvenţă majoră din biroul tău de birocrat

• Prof.dr. Lucian Bercea, Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Drept
Protecţia consumatorilor împotriva Legii privind insolvenţa persoanei fizice

• Conf.dr. Adriana Almăşan, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Drept
Dreptul concurenţei şi eficienţa economică: despre importanţa calibrării armei în aplicarea sancţiunilor

• Drd. Alexandru-Şerban Răţoi-Pârvu, avocat SCA Piperea & Asociaţii
Prevenția supraîndatorării prin mecanismele dreptului concurenței

• Dr. Nicoleta Ţăndăreanu, Judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Efectuarea lichidării în faliment

• Conf.dr. Lucian Săuleanu, Universitatea din Craiova, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative
Interferenţe pe tărâmul atragerii răspunderii pentru intrarea în insolvenţă între Legea nr. 85/2014 şi Legea nr. 31/1990

• Drd. Alexandru Dimitriu, avocat partener SCA Piperea & Asociaţii
Acţiunea in anularea actelor frauduloase – aspecte inedite

• Conf.dr. Lavinia Lefterache, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Drept
Confiscarea extinsă

• Prof.dr. Valerian Cioclei, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Drept
Aspecte privind infracţiunea de bancrută frauduloasă

• Asist.dr. Andra Trandafir, Universitatea Bucureşti, Departamentul de Drept Penal al Facultăţii de Drept
Insolvenţa persoanei juridice urmărite penal

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close