Curierul Judiciar nr. 12/2015

Numărul din luna decembrie al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanță juridică.

Editorialul din acest număr este semnat de judecător Răzvan Anghel și cuprinde o scurtă evaluare a anului 2015 din punct de vedere al acțiunilor de unificare a practicii judiciare. Ca o concluzie, s-ar putea reține că practica judiciară neunitară nu poate fi evitată, fiind determinată de evoluția socială care se manifestă prin adoptarea a tot mai multor reglementări cu forță juridică diferită, uneori contradictorii, precum și prin modificarea frecventă a acestora, ceea ce nu permite suficiente dezbateri profesionale anterioare intrării lor în vigoare și, uneori, nici cristalizarea unor concluzii jurisprudențiale până la următoarea modificare a normei juridice. Important pentru previzibilitatea actului de justiție este însă existența unor mecanisme care să permită identificarea surselor potențiale de practică judiciară neunitară și a acestei practici în fază incipientă și să conducă rapid la unificarea jurisprudenței.

În cadrul rubricii Curier legislativ sunt prezentate selectiv cele mai importante acte normative din perioada 17 octombrie – 31 decembrie 2015, inclusiv decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale Curții Europene a Drepturilor Omului publicate în Monitorul Oficial al României, Hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România și ale Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România și inițiative legislative ale cetățenilor. Rubrica cuprinde și Decizia nr. 15/2015 a ICCJ – Completul competent să judece RIL, prin care s-a stabilit că fapta unei persoane care exercită activități specifice profesiei de avocat în cadrul unor entități care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea profesiei de avocat constituie infracțiune.

Rubricile de Actualitate europeană și Actualitate internațională corespunzătoare lunii noiembrie 2015 aduc în prim plan principalele activități de la nivelul instituțiilor Uniunii Europene, dar și evenimentele de interes internațional. Cele două rubrici sunt semnate de Daniela Ivan, respectiv de prof.dr. Bogdan Aurescu.

Dreptul afacerilor

Articolul Majorarea capitalului social al societății pe acțiuni prin conversia creanțelor, semnat de conf. univ. dr. Gabriel Mihai, subliniază faptul că această operațiune nu poate constitui un remediu pentru toate problemele financiare ale unei societăți. În timp ce conversia creanțelor în condiții economice normale este privită ca un instrument folosit cu titlu de excepție în considerarea relației stabilite între un creditor și debitorul său, în contextul economic al scăderii profitului marilor comercianți există premisele necesare ca acest tip de înțelegeri să fie utilizate în mod curent pentru obținerea unor finanțări suplimentare, în condițiile în care, ulterior deschiderii procedurilor de insolvență, este puțin probabil ca sumele împrumutate să mai poată fi recuperate.

Articolul Accesul la informații în cazul due diligence-ului cu privire la societățile listate, semnat de avocat Diana Ispas, relevă faptul că, deși noul Regulament european privind abuzul de piață aduce într-o zonă de reglementare expresă destule cazuri care se aflau până acum într-o zonă gri, divulgarea informațiilor privilegiate rămâne în continuare un subiect delicat care va trebui tratat cu maximă prudență chiar și după intrarea sa în vigoare. Investitorii vor avea în continuare obligația să evalueze ei înșiși dacă se află sau nu în posesia informațiilor privilegiate, indiferent de informațiile primite de la societate/ofertant cu privire la existența sau nu a caracterului privilegiat a informațiilor la care primesc acces.

Drept privat

Articolul Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra interpretării și aplicării dispozițiilor art. 478 alin. (4) C.proc.civ., semnat de prof. univ. dr. hab. Claudia Roșu, analizează critic soluția instanței supreme, arătând că, asupra ambelor chestiuni de drept cu care a fost sesizată ICCJ – dacă, în interpretarea și aplicarea art. 478 alin. (4) C.proc.civ., se poate ajunge la schimbarea cadrului procesual, sub aspectul obiectului în care a soluționat prima instanță, contrar art. 478 alin. (1) și (3) C.proc.civ., respectiv dacă în situația în care în apel, fie din interpretarea art. 478 alin. (4) C.proc.civ., fie în limitele efectului devolutiv, prevăzut de art. 477 C.proc.civ., se poate invoca excepția necompetenței materiale, urmând ca astfel să fie interpretate prevederile art. 130 alin. (2) și art. 131 C.proc.civ. – soluția era de respingere ca inadmisibile. De aceea, surprinde în prezenta sesizare admiterea acesteia asupra unei chestiuni de drept care nu este susceptibilă de interpretări diferite.

Drept public

Articolul Aprecieri critice asupra modului de adoptare a unei instrucțiuni de către Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, semnat de dr. Adrian-Constantin Tatar, atrage atenția asupra faptului că, între momentul înființării Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (26 mai 2015 – conform art. 1 din O.U.G. nr. 13/2015) și momentul desființării Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (25august 2015 – conform art. 9 din O.U.G. nr. 13/2015), au coexistat la nivelul țării noastre ambele instituții publice, responsabile cu implementarea politicilor naționale în domeniul achizițiilor publice, aspect ce ar fi trebuit evitat de către legiuitorul delegat.

Drept penal

Articolul Probleme de drept apărute în aplicarea noii legislații procesual penale, semnat de conf. univ. dr. Constantin Sima, aduce în discuție forma de prezentare a comunicării soluției de clasare și posibilitatea transmiterii datelor cu caracter personal ale magistratului. Mai exact, se aduce în discuție situația în care organul de urmărire penală, într-o cauză cu aproximativ 4.000 părți, a comunicat ordonanța de clasare având un volum de 1.075 pagini în format electronic, pe CD. Deși este adevărat că, de principiu, comunicarea soluției se face în format clasic, pe hârtie, legea nu face o astfel de precizare și ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. A cere organului de urmărire penală să comunice 4.000 de soluții a câte 1.000 pagini fiecare, în format clasic, înseamnă abuz de drept.

Rubrica de Sinteze de jurisprudență își păstrează structura, dar și actualitatea: CEDO, CJUE – octombrie 2015.

În cadrul rubricii Instrumente, am ales să redăm un fragment dintr-un studiu amplu „Avocații ca profesioniști și cetățeni: Roluri și responsabilități esențiale în secolul al XXI-lea” realizat de Ben W. Heineman, Jr., William F. Lee și David B. Wilkins sub antetul Harvard Law School – Facultatea de Drept, Universitatea Harvard și Centrul de Cercetare privind Profesia de Avocat. Materialul selectat, intitulat Opinii referitoare la „principalele” facultăți de drept, reprezintă un eseu care dorește a stimula gândirea inovatoare cu privire la modul în care facultățile de drept pot colabora cu companiile, firmele de avocatură și alte părți interesate importante în vederea îmbunătățirii conținutului și costului educației juridice.

Așa cum v-am obișnuit, ultimul număr din fiecare an al revistei conține Tabla de materii pe anul 2015, în care puteți consulta toate materialele publicate în numerele din 2015, cu indicarea rubricii, titlului, autorului și a numărului de revistă în care se regăsesc acestea.

Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic și un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close