Zoom IN: Procedura de contestare a modului de stabilire a salariilor personalului plătit din fonduri publice

feature photo

Acest text constituie un fragment din articolul Procedura de contestare a modului de stabilire a salariilor personalului plătit din fonduri publice publicat în revista Curierul Judiciar nr. 12/2016.

Autor: Judecător Mihail Stănescu-Sas, Curtea de Apel Constanța

Articolul este publicat în rubrica Practică judiciară neunitară ce cuprinde soluții care ilustrează apariția unei jurisprudențe neunitare cu privire la o problemă de drept de actualitate fie prin aceea că privește interpretarea unor norme juridice foarte importante, cu aplicabilitate de durată, ceea ce face ca practica neunitară să se manifeste într-o perioadă mai mare de timp, fie pentru că privește o normă cu implicații imediate asupra unui număr mare de raporturi juridice, chiar dacă într-o perioadă limitată de timp. 

Sumar:

I. Prezentarea chestiunilor de drept soluţionate neunitar
II. Orientări jurisprudenţiale divergente
III. Observații

Rezumat:

Materialul de faţă cuprinde o analiză a practicii judiciare referitoare la interpretarea art. 34 din Legea nr. 330/2009 şi art. 30 din Legea nr. 284/2010 ambele privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, art. 7 din Legea nr. 285/2010 şi art. 11 din O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2011, respectiv 2015, din care a rezultat existenţa unei jurisprudenţe divergente cu privire la instituirea de către aceste prevederi legale a unei proceduri prealabile sesizării instanţelor din cadrul jurisdicţiei muncii cu acţiuni având ca obiect obligarea angajatorilor la plata, în temeiul legii, a unor drepturi salariale care nu sunt recunoscute prin acte ale ordonatorilor de credite ori prin contracte individuale de muncă sau acte adiţionale la acestea din urmă, precum şi la posibilitatea obligării angajatorilor la plata unor astfel de drepturi salariale dacă salariaţii nu au urmat procedura reglementată de prevederile legale sus menţionate.

Extras:

I. Prezentarea chestiunilor de drept soluţionate neunitar

Instanţele din cadrul jurisdicţiei muncii au fost sesizate cu acţiuni prin care salariaţi plătiţi din fonduri publice au solicitat, în baza legii, obligarea angajatorilor lor la plata unor drepturi salariale care nu au fost recunoscute prin acte ale ordonatorilor de credite ori prin contracte individuale de muncă sau acte adiţionale la acestea din urmă. Situaţia de fapt avută în vedere se caracterizează atât prin lipsa unui act al ordonatorului de credite sau act adiţional la contractul individual de muncă prin care să se fi făcut aplicarea Legii nr. 330/2009, a Legii nr. 284/2010, a Legii nr. 285/2011 sau a O.U.G. nr. 103/2004, cât şi mai ales prin existenţa unui asemenea act juridic a cărui anulare sau revocare nu a fost solicitată nici în procedura prevăzută de aceste acte normative, nici în cadrul acţiunilor la care ne referim.

Analiza practicii judiciare relevă că instanţele au interpretat diferit art. 34 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice[1], art. 30 din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice[2], art. 7 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice[3] şi art. 11 din O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015[4], cu privire la instituirea de către acestea a unei proceduri prealabile sesizării instanţelor din cadrul jurisdicţiei muncii, precum şi la posibilitatea obligării angajatorului la plata unor drepturi salariale care nu au fost recunoscute prin acte administrative ale ordonatorilor de credite ori prin contracte individuale de muncă sau acte adiţionale la acestea din urmă, dacă salariaţii nu au urmat procedura reglementată de prevederile legale citate.

[…]

_______________________________________________

[1] M.Of. nr. 762/09.11.2009. Art. 34 – „(1) Soluţionarea contestaţiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază individuale, a sporurilor, a premiilor şi a altor drepturi care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi este de competenţa ordonatorilor de credite. (2) Contestaţia poate fi depusă în termen de 5 zile de la data luării la cunoştinţă a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite. (3) Ordonatorii de credite vor soluţiona contestaţiile în termen de 10 zile. (4) Împotriva măsurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (1) persoana nemulţumită se poate adresa instanţei de contencios administrativ sau, după caz, instanţei judecătoreşti competente potrivit legii, în termen de 30 de zile de la data comunicării soluţionării contestaţiei”.

[2] M.Of. nr. 877/28.12.2010. Art. 30 – „(1) Soluţionarea contestaţiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază individuale, a sporurilor, a premiilor şi a altor drepturi care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi este de competenţa ordonatorilor de credite. (2) Contestaţia poate fi depusă în termen de 15 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite. (3) Ordonatorii de credite vor soluţiona contestaţiile în termen de 10 zile lucrătoare. (4) Împotriva măsurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (1) persoana nemulţumită se poate adresa instanţei de contencios administrativ sau, după caz, instanţei judecătoreşti competente potrivit legii, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării soluţionării contestaţiei în scris”.

[3] M.Of. nr. 878/28.12.2010. Art. 7 – „(1) Soluţionarea contestaţiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază, indemnizaţiilor lunare de încadrare şi a soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi este de competenţa ordonatorilor de credite. (2) Contestaţia poate fi depusă în termen de 5 zile de la data luării la cunoştinţă a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite. (3) Ordonatorii de credite vor soluţiona contestaţiile în termen de 10 zile. (4) Împotriva măsurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (1) persoana nemulţumită se poate adresa instanţei de contencios administrativ sau, după caz, instanţei judecătoreşti competente potrivit legii, în termen de 30 de zile de la data comunicării soluţionării contestaţiei”.

[4] M.Of. nr. 925/18.12.2014. Art. 11 – „(1) Soluţionarea contestaţiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază, indemnizaţiilor lunare de încadrare şi a soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi este de competenţa ordonatorilor de credite. (2) Contestaţia poate fi depusă în termen de 5 zile de la data luării la cunoştinţă a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite. (3) Ordonatorii de credite soluţionează contestaţiile în termen de 30 de zile. (4) Împotriva măsurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (1) persoana nemulţumită se poate adresa instanţei de contencios administrativ sau, după caz, instanţei judecătoreşti competente potrivit legii, în termen de 30 de zile de la data comunicării soluţionării contestaţiei”.

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close