Aniversarea a 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană

Prof. univ. dr.

Elena-Simina Tănăsescu

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti

 

Data  de  1  ianuarie  2007  reprezintă  un  reper  important  în  istoria  recentă  a  României[1]. Aderarea  la  Uniunea Europeană  a fost  momentul  cardinal  pentru  care  s-au desfăşurat  mai  bine  de  10  ani  de  negocieri,  armonizări normative  şi  ajustări  de  practici  administrative  şi după  care,  alţi  10  ani,  adaptarea  la  integrarea  europeană  a continuat  inclusiv  în  viaţa  de  zi  cu  zi.  Acest  editorial  ar  fi  putut  aborda  multe  tematici  din  multe  perspective. Cred însă că trăsătura definitorie a aderării României la Uniunea Europeană a fost şi a rămas euro-optimismul, fapt , confirmat  inclusiv  de  Euro-barometru  numeroşi ani  la  rând.  Acesta  este  motivul  pentru  care  am  ales  să prezint pe scurt o evoluţie legislativă şi jurisprudenţială ce ilustrează modul dialogic entuziast în care s-a dezvoltat interacţiunea  dintre  autorităţile  statului  român  şi instituţiile  europene,  cu  sprijinul  nemijlocit  al cetăţenilor români, deci europeni.

În vederea pregătirii aderării la Uniunea Europeană Constituţia României a fost revizuită încă în 2003. Între altele, atunci a fost introdusă o prevedere constituţională (art. 148) care consacră prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene faţă de reglementările din sistemul juridic intern. În acelaşi timp, numeroase alte reglementări interne  au  fost  armonizate  cu  standardele  juridice ale  Uniunii  Europene;  între  acestea  s-a  numărat  şi Legea contenciosului  administrativ  care,  începând  cu  2004,  a  inclus  şi  remedii  specifice  (o  cale  de  atac  extraordinară) pentru situaţia în care o hotărâre judecătorească definitivă ar fi fost adoptată cu nerespectarea dreptului Uniunii Europene. Legiuitorul român a considerat că astfel răspunde exigenţelor impuse încă din 2001 prin Carta drepturilor fundamentale care, în art. 47, a dat expresie unei trăsături definitorii pentru orice stat de drept, anume existenţa unor căi de atac eficiente puse la dispoziţia persoanelor care şi-ar vedea încălcate drepturile şi libertăţile garantatede normele europene.

Astfel, dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil a fost consacrat la nivelul reglementărilor primare ale Uniunii Europene în următorii termeni: „Orice persoană ale cărei drepturi şi libertăţi garantate de dreptul Uniunii sunt încălcate are dreptul la o cale de atac eficientă în faţa unei instanţe judecătoreşti, în conformitate cu condiţiile stabilite de prezentul articol.Orice persoană are dreptul la un proces echitabil, public şi într-un termen rezonabil, în faţa unei instanţe judecă-toreşti independente şi imparţiale, constituită în prealabil prin lege.Orice persoană are posibilitatea de a fi consiliată, apărată şi reprezentată.

Asistenţa  juridică  gratuită  se  acordă  celor  care  nu  dispun  de resurse  suficiente,  în  măsura  în  care  aceasta  este necesarăpentru a-i asigura accesul efectiv la justiţie”.Primirea acestui novum juridic nu a fost unanim entuziastă la nivelul practicii şi al doctrinei din România. Cu toate acestea el a rezistat în timp până după aderarea ţării la Uniunea Europeană. Confirmată în 2008 şi 2009 de Curtea Constituţională, printr-un reviriment de jurisprudenţă – Decizia nr. 1609/2010 – soluţia legislativă a fost infirmată doar în privinţa unor termene procedurale, care nu afectau şi substanţa materiei. Cu toate acestea, subliniind importanţa principiului res judicata pentru toate statele părţi la Convenţia europeană pentru salvgardarea drepturilor omului şi  a  libertăţilorfundamentale,  în  special  în  lumina  jurisprudenţei  dezvoltată  de  Curtea  Europeană  a  Drepturilor Omului, legiuitorul român adecis să renunţe la această cale extraordinară de atac prin Legea nr. 299/2011, dar a fostinvalidat de aceeaşi Curte Constituţională care, prin Decizia nr. 1039/2012, a insistat asupra principiului cooperării.loiale  între  statele  membre  ale  Uniunii  Europene  şi  a  invocat  prioritatea  de  aplicare  a  dreptului  european.  Astfel remediul, special, dar eficient, a continuat să subziste în contenciosul administrativ român. De altfel, configurarea sa normativă fiind frugală, mai ales în ceea ce priveşte detaliile de ordin procedural, practica instituţională a oferit numeroase  variante  şi  alternative  de  utilizare  concretă  aşa  cum  dovedesc  studii  recente,  publicate  în  revistele  de specialitate[2].

El nu a fost preluat însă şi la nivelul celorlalte tipuri de proceduri judiciare. Deşi un nou Cod de procedură civilă şi un nou Cod de procedură penală au fost adoptate în 2010 (intrând în vigoare în 2011 şi, respectiv, 2014), o cale extraordinară de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti de nitive ce ar fi  adoptate cu nerespectarea prevederilor dreptului  Uniunii  Europene  nu  a  fost  creată.  Relativizarea  principiului res  judicata (calea  extraordinară  de  atac a  revizuirii)  este  posibilă  în  dreptul  civil  şi  penal  roman doar  în  legătură  cu  nerespectarea  Convenţiei  europene pentru salvgardarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale aşa cum este aceasta interpretată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, nu şi în ce priveşte dreptul Uniunii Europene.

(…)


[1] Textul reprezintă varianta revizuită a alocuţiunii susţinută pe 12 ianuarie 2017 la sediul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu prilejul aniversării a 10 ani de la ceremonia depunerii jurământului de către judecătorii români.

[2] A. Damcali, Considerații interpretative asupra prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în Revista de Drept Public nr. 4/2016, p.72 și urm.

 

Continuarea acestui articol o puteţi citi în revista Curierul judiciar nr. 1/2017 

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close