Curierul Judiciar nr. 6/2017

Numărul din luna iunie al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanţă juridică.

Editorialul din acest număr este semnat de dr. Florin-Răzvan Radu, expert național detașat la Eurojust, care prezintă cititorilor un proiect ambițios al Uniunii Europene, și anume înființarea unui Parchet European. Ideea înființării unui Parchet European a fost adusă pentru prima dată în discuție cu aproape 20 de ani în urmă, de mediul academic, prin lucrarea „Corpus Juris, Introducerea unor dispoziții de drept penal în vederea protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene”. In scurt timp, a devenit un obiectiv al Uniunii Europene. Încă din 2001, Comisia Europeană a lansat o Carte Verde privind înființarea Parchetului European, iar acest obiectiv a fost mai târziu reglementat la nivelul legislației primare a UE prin dispozițiile articolului 86 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. Editorialul pornește de la aceste premise istorice şi se axează pe principalele prevederi ale Regulamentului privind stabilirea unei cooperări consolidate în vederea înființării Parchetului European. Totodată, este analizat pe scurt impactul Regulamentului privind Parchetul European asupra cadrului normativ şi instituțional intern. De asemenea, sunt comentate provocările şi oportunitățile determinate de înființarea Parchetului European.

În cadrul rubricii Curier legislativ sunt prezentate selectiv cele mai importante acte normative din perioada 1- 31 mai 2017, inclusiv decizii de admitere ale Curții Constituționale, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului publicate în Monitorul Oficial al României.

Rubricile de Actualitate europeană şi Actualitate internaţională corespunzătoare lunii mai 2017 aduc în prim plan principalele activităţi de la nivelul instituţiilor Uniunii Europene, dar şi evenimentele de interes internaţional. Cele două rubrici sunt semnate de Daniela Ivan, respectiv de prof.dr. Bogdan Aurescu.

Practică judiciară neunitară
Rubrica realizată de judecător drd. Răzvan Anghel dedicată practicii judiciare neunitare cuprinde soluţii ce ilustrează apariţia unei jurisprudenţe neunitare cu privire la o problemă de drept de actualitate fie prin aceea că priveşte interpretarea unor norme juridice foarte importante, cu aplicabilitate de durată, ceea ce face ca practica neunitară să se manifeste într-o perioadă mai mare de timp, fie pentru că priveşte o normă cu implicaţii imediate asupra unui număr mare de raporturi juridice, chiar dacă într-o perioadă limitată de timp. În acest număr este analizată competenţa de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva deciziilor de impunere privind sume încasate necuvenit cu titlu de ajutor de şomaj.

Dreptul afacerilor
Articolul Insolvența – instituție de drept sub egida dreptului civil în lumina teoriei moniste sau parte componentă a corolarului legislației comerciale în lumina teoriei „supraviețuirii” dreptului comercial? Între tradiție și modernitate, semnat de prof.dr. Ionel Didea și drd. Diana-Maria Ilie, propune o analiză a opiniilor doctrinare privind lupta între „tradiție” și „modernism” în condițiile în care interferența dreptului insolvenței cu alte acte normative interne este inevitabilă și uneori de bun augur. Autorii oscilează între a afirma și argumenta că insolvența s-a transformat dintr-o instituție esențialmente comercială, într-o instituție a dreptului civil, o dată cu absorbția Codului comercial de către Codul civil, luând în considerare opiniile potrivit cărora dreptul comercial și-a pierdut autonomia, dar și existența, sau a rămas parte componentă a corolarului legislației comerciale în lumina teoriei „supraviețuirii” dreptului comercial. Cu toate acestea dreptul insolvenței și-a creat propriul drum în încercarea de a-și atinge obiectivele, cu încălcarea chiar a unor principii de drept comun.

Drept privat
Articolul Reflecții particulare asupra obiectului recursului civil, semnat de prof.dr. Ioan Leș aduce în discuție cea mai revoluționară soluție de neconstituționalitate în procedura civilă după adoptarea noului Cod de procedură civilă, având în vedere importanța ei nu doar doctrinară, ci mai ales practică, dar și impactul acesteia asupra activității judiciare. Decizia Curții Constituționale nr. 369/2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv” cuprinse în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă poate constitui un temei serios pentru realizarea unor modificări normative corespunzătoare şi concordante cu spiritul acestei soluţii. Cea mai importantă obiecţiune ce se poate aduce acestei soluţii de neconstituţionalitate este una de natură practică şi care ţine, în concret, de inevitabilitatea unei supraaglomerări accentuate a instanţei supreme.

Drept public
Articolul Reflectarea dreptului la bună administrare în dreptul administrativ român. Necesitatea reglementării lui într-un viitor Cod de procedură administrativă sub forma principiului care stă la baza emiterii actelor administrative, semnat de drd. Maria-Loredana Haiduc. Dreptul la bună administrare este reglementat de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene la art. 41. Acesta este un corolar al principiilor după care își desfășoară activitatea administrația publică. Unele dintre aceste principii sunt reglementate de legislația românească, altele au fost consacrate de doctrină și jurisprudență. Cert este că aceste principii, ca și componente ale dreptului la bună administrare, introduse într-un cod, ar ajuta administrația publică să țină pasul cu dinamica vieții administrative și a celei cotidiene în general.

Drept penal
Articolul Punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică după Decizia nr. 51/2016 a Curții Constituționale a României, semnat de judecător dr. Daniel Grădinaru. Apariţia acestei decizii a produs o serie de efecte, unele privitoare la organele implicate în realizarea acestor activităţi, iar altele ce vizează actele întocmite de aceste organe specializate ale statului înainte de pronunţarea deciziei respective. Autorul prezintă efectele privitoare la activitatea organelor cu atribuții în efectuarea actelor de urmărire penală și efectele asupra mijloacelor de probă obținute prin punerea în executare a mandatelor de către „alte organe specializate ale statului”, analizând atât considerentele Curții Constituționale, dar și modificările aduse ulterior prin O.U.G. nr. 6/2016.

Articolul Considerații și corelații în legătură cu infracțiunea de cesiune fictivă a unei societăți, semnat de procuror Nicolae-Alexandru Moiceanu și ofițer de poliție judiciară Mihai-Costin Toader, propune spre analiză una din cele mai întâlnite infracțiuni din sfera criminalității afacerilor, respectiv infracțiunea prevăzută de art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 care reglementează transmiterea fictivă a părților sociale sau a acțiunilor în scopul săvârșirii unei infracțiuni, sustragerii de la răspundere penală sau îngreunării acesteia. Autorii și-au propus să treacă în revistă principalele elemente constitutive ale infracțiunii, încercând să stabilească situațiile în care această infracțiune ar trebui reținută și să analizeze corelațiile acesteia cu alte texte legale asemănătoare, cum ar fi infracțiunea de evaziune fiscală, ținând cont și de practica judiciară din domeniu.

Rubrica de Sinteze de jurisprudenţă îşi păstrează structura, dar şi actualitatea: CC, CEDO, CJUE, IRUMB – martie 2017.

În acest număr avocat Mihai Dinu semnează pamfletul Proba bărbăției maxime și a curajului extrem.

Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic şi un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.