Legile Justiției: poziţionări pro sau contra 

feature photo

Prof. univ. dr. h.c. Ioan Leş
Academia de Ştiinţe Juridice din România

Prof. univ. dr. Daniel Ghiţă
Facultatea de Drept, Universitatea din Craiova

 

Elaborarea unui număr special al Curierului Judiciar consacrat „legilor justiţiei” apare, cu certitudine, ca un demers deplin justificat, mai ales că se situează într-un moment al procedurii legislative în care încă se mai caută soluţii pentru problemele controversate. Dincolo de inerentele poziţionări pro sau contra în raport de apartenenţa corpului profesional menit să înfăptuiască actul de justiţie ori, dimpotrivă, la categoria generică a beneficiarilor acestuia, analizele doctrinare realizate de teoreticieni sau de practicieni ai dreptului au fost şi rămân cele care pot fundamenta noi soluţii legislative sau, dimpotrivă, alături de jurisprudenţă, le pot invalida. Alegerea unor teme de interes care să fie supuse analizelor teoretice şi practice părea să fie înlesnită de apetenţa participanţilor la disputele informale sau instituţionale faţă de anumite probleme ale noii reglementări, de natura celor amintite. Cu toate acestea, noua reglementare introduce o serie de mecanisme, care fără a fi atât de atractive precum cele evocate, prezintă un ridicat grad de tehnicitate juridică, fapt ce face necesare analize teoretice amănunţite.

  • Studiile elaborate în revistă integrează subiecte din toate categoriile expuse, iar analizele urmăresc îndeaproape noua reglementare, fără a lipsi comparaţia cu prevederile încă în vigoare.
  • Autorii sunt cunoscuţi teoreticieni cu preocupări în domeniul organizării judiciare, al dreptului constituţional sau al dreptului procesual, dar şi practicieni cu preocupări ştiinţifice deosebit de relevante pentru domeniul supus analizei.
  • Subiectele de actualitate nu puteau lipsi dintr-un număr tematic, astfel încât este abordat statutul procurorilor în contextul restructurării justiţiei, mecanismul de angajare a răspunderii civile a magistraţilor ori sunt analizate modificările relevante în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Aspectele de drept public sunt analizate în studiul elaborat de prof.dr. Dan Claudiu Dănişor şi lect.dr. Mădălina Putinei, autori ale căror preocupări în domeniu sunt de referinţă.
Modificările aduse Legii nr. 317/2004 în privinţa procedurii de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt semnalate de prof.dr. Ioan Leș în opinia căruia deși departe de a fi perfecte, ele reprezintă, totuşi, repere importante pentru ameliorarea legislaţiei în domeniu.
Configurarea conceptului de eroare judiciară se pare că a pus în dificultate pe redactorii noii reglementări, făcând necesară admiterea în două rânduri a obiecţiilor de neconstituţionalitate formulate cu privire la aceasta. Aşa cum s-a dovedit şi în doctrină, conceptualizarea cu caracter general a erorii judiciare nu reprezintă un demers facil. În studiul prof.dr. Teodor Bodoaşcă noţiunea de eroare judiciară alături de controversatele definiţii date relei-credinţe şi gravei neglijenţe formează obiect al unor pertinente şi exhaustive analize.
Problema răspunderii magistraţilor – obiect al unor constante dispute – este abordată din punct de vedere al fundamentului său în studiul prof.dr. Constantin Sima, iar verificarea jurisdicţională în materia răspunderii civile a judecătorilor şi procurorilor în studiul prof.dr. Daniel Ghiță.
Consideraţii teoretice şi de ordin practic asupra unor aspecte mai puţin disputate însă deopotrivă importante, sunt expuse de autori ce exercită profesia de judecător, ale căror opinii şi preocupări ştiinţifice sunt binecunoscute. Astfel, unele aspecte legate de evaluarea psihologică şi psihologia profesională a magistraţilor sunt tratate în articolul domnului judecător dr. Ion Popa, iar modificările legislative privind cariera magistratului sunt supuse unei analize critice în studiul domnului judecător dr. Cristi Danileţ.
Implicaţiile recentelor modificări asupra procesului civil, cu privire specială asupra competenţei materiale a instanţelor de a soluţiona căi de atac ori contestaţii în ceea ce îi priveşte pe magistraţi, cu surprinderea cvasiexhaustivă a tuturor modificărilor în materia procesuală, regăsim în studiul elaborat de lect.dr. Alin Speriusi-Vlad şi prof.dr. Claudia Roşu.

Ne exprimăm speranţa că studiile reunite în paginile acestei reviste reuşesc să surprindă imperfecţiunile noii reglementări sau să fundamenteze teoretic unele opţiuni ale legiuitorului, mai ales că ne aflăm în perioada unor clarificări conceptuale şi principiale. La fel cum „legile noi” în domeniul justiţiei, deşi se prezumă a fi superioare prevederilor actuale, rămân doar perfectibile în raport cu o viitoare reglementare şi consideraţiile teoretice, dacă nu reuşesc să se impună în actualul proces legislativ, rămân a se constitui în repere ştiinţifice pentru o viitoare intervenţie a legiuitorului.

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close