Curierul Judiciar nr. 8/2018

Numărul din luna august al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanţă juridică.

Editorialul din acest număr este semnat de Ioana Vârsta, specialist în comunicare și relații publice, care abordează Eticheta în negocieri, ținând cont de faptul că negocierea presupune convenirea asupra unei situaţii viitoare convenabilă tuturor părţilor implicate, iar procesul prin care părţile implicate ajung să se pună de acord şi să considere într-un final că vor avea de câştigat este unul de comunicare eficientă. În cadrul acestui proces de comunicare, pe lângă comunicarea verbală, este determinant modul în care sunt respectate regulile de protocol şi, mai ales, cele de etichetă. Distincţia dintre cele două tipuri de reguli constă în aceea că dacă protocolul se referă la modul în care ajunge să fie evidenţiată precăderea în cadrul unei instituţii sau companii, eticheta presupune modul în care persoanele ajung să interacţioneze între ele în cele mai diverse ocazii.

În cadrul rubricii Curier legislativ realizată de drd. Oana Dimitriu sunt prezentate selectiv cele mai importante acte normative din perioada 29 iunie – 31 iulie 2018, inclusiv decizii de admitere ale Curții Constituționale, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului publicate în Monitorul Oficial al României.

Rubricile de Actualitate europeană şi Actualitate internaţională corespunzătoare lunilor iulie 2018 aduc în prim plan principalele activităţi de la nivelul instituţiilor Uniunii Europene, dar şi evenimentele de interes internaţional. Cele două rubrici sunt semnate de Daniela Ivan, respectiv de prof.dr. Bogdan Aurescu.

Practică judiciară neunitară

Rubrica este dedicată practicii judiciare neunitare cuprinde soluţii ce ilustrează apariţia unei jurisprudenţe neunitare cu privire la o problemă de drept de actualitate fie prin aceea că priveşte interpretarea unor norme juridice foarte importante, cu aplicabilitate de durată, ceea ce face ca practica neunitară să se manifeste într-o perioadă mai mare de timp, fie pentru că priveşte o normă cu implicaţii imediate asupra unui număr mare de raporturi juridice, chiar dacă într-o perioadă limitată de timp. În acest număr judecător drd. Răzvan Anghel analizează Determinarea timpului de lucru şi a muncii suplimentare pe baza datelor rezultate din utilizarea cardurilor de acces la locul de muncă.

Dreptul afacerilor

Articolul Denunțarea contractelor în derulare de către administratorul judiciar. Natura și cuantumul despăgubirilor la care este îndreptățit cocontractantul potrivit art. 123 alin. (4) din Legea insolvenței nr. 85/2014 ca urmare a denunțării (damnum emergens și/sau lucrum cessans), semnat de avocat Eugen Tudose. Conform premiselor prezentate de autor, Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței şi de insolvență prevede, consecutiv denunțării de către administratorul/lichidatorul judiciar a contractelor în derulare, posibilitatea introducerii de către cocontractant a unei acțiuni „în despăgubiri” împotriva debitorului în insolvență. Această posibilitate prevăzută la art. 123 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 nu aduce nimic nou față de reglementarea anterioară (în afara unor clarificări de natură procedurală) și dă dovadă de o simplitate dezarmantă, din care nu se pot identifica elementele angajării unei eventuale răspunderi civile pentru denunțarea intempestivă a contractului. Această simplitate conceptuală a condus în practică la deprecierea noțiunii de „despăgubire”, depreciere manifestată prin erodarea eficacității unei acțiuni îndreptate de cocontractant împotriva debitorului, mergând până într-acolo unde o atare acțiune să fie respinsă ca neîntemeiată. Astfel, valeitatea creditorului îndreptățit la despăgubiri și tributară dispozițiilor exprese ale art. 123 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 este paralizată de implementarea excesiv de formalistă a principiului „creşterii la maximum a valorii averii debitorului”, lipsind practic dreptul la despăgubiri de orice rațiune de a fi.

Drept privat

Articolul Decăderea parțială din drepturile părintești – soluție modernă a Codului civil, în concordanță cu interesul superior al copilului și cu tendințele moderne din practica CEDO, semnat de conf.dr. Milena Tomescu, propune o analiză a cauzelor în care poate fi dispusă decăderea din drepturile părintești conform Codului civil și a Legii privind protecția și promovarea drepturilor copilului, a întinderii și efectelor decăderii, fiind avute în vedere și regulile procedurale și de competență în ceea ce privește sesizarea instanței cu pronunțarea decăderii.

Articolul Radierea sancțiunilor disciplinare, semnat de jurist Bogdan Ioniță, aduce în discuție acest element important în materia răspunderii disciplinare, care vine în sprijinul salariaților ce și-au îndreptat conduita disciplinară. Analiza se concentrează pe radierea sancțiunilor disciplinare, a modului de constatarea a acesteia, a importanței sale în individualizarea unor sancțiuni disciplinare ulterioare aplicate salariaților și punctarea distincției dintre radierea sancțiunilor disciplinare și anularea acestora.

Drept public

Articolul Excepția de neconvenționalitate în jurisprudența recentă de drept contravențional, semnat de avocat Ion-Gabriel Enache, are în vedere aplicabilitatea directă a Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a protocoalelor sale, în interpretarea dată de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care permite ca norma internă să fie limitată sau chiar exclusă de la aplicare pentru a se asigura protecția eficientă a drepturilor fundamentale ale omului. Mai mult, excepția de neconvenționalitate obligă judecătorul național să asigure aplicarea tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte în raportul juridic concret dedus judecății, înlăturând prevederile interne contrare acestora. În final autorul observă că în practica judiciară internă dezbaterile sunt purtate preponderent în jurul chestiunii administrării probelor, componentă a dreptului la apărare. Or, având în vedere faptul că, sub imperiul legislației-cadru în materie, dreptului contravențional îi sunt aplicabile dispozițiile legii procesual civile, pentru a răspunde exigențelor europene privind drepturile fundamentale ale omului instanțele naționale trebuie să acomodeze cu prioritate prevederile mai favorabile privind administrarea probelor, precum și să facă aplicarea principiului in dubio pro reo din procesul penal.

Drept penal

Articolul Vătămarea fătului – propunere de lege ferenda, semnat de jurist Cătălin-Daniel Pop. Articolul propune o metodologie cronologică de analiză a infracțiunii de vătămare a fătului prevăzută în Codul penal. Faptele și alineatele corespondente acestora sunt grupate după două repere temporale: mai întâi timpul sarcinii, iar apoi timpul nașterii. Astfel, prin acest articol se prezintă într-un mod critic viziunea asupra celei mai mari părţi a doctrinei existente, căutându-se diversele puncte de legătură între aspectele relevate de literatura de specialitate, oferindu-se în acest sens o panoramă inteligentă, un studiu abstract aplicativ asupra infracțiunii de Vătămarea fătului.

Rubrica de Sinteze de jurisprudenţă îşi păstrează structura, dar şi actualitatea: CC, CEDO, CJUE – mai 2018.

În cadrul rubricii Instrumente, drd. Cristina Casian realizează un studiu de drept comparat privind securitatea și sănătatea în muncă în Franța, Germania și Grecia. Sunt prezentate principalele reglementări, fiind avute în vedere principalele obligații pe care le au angajatorii și lucrătorii. De asemenea, este prezentat modul în care Directiva 89/391/CEE privind punerea în aplicare a măsurilor vizând promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în muncă a fost transpusă și aplicată în statele respective.

În acest număr avocat Mihai Dinu semnează pamfletul Insomnia.

Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic şi un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.