Zoom IN: Integritatea în exercitarea funcțiilor publice

feature photo

Acest text constituie un fragment din articolul Integritatea în exercitarea funcțiilor publice ca garanție a drepturilor fundamentale publicat în revista Curierul Judiciar nr. 2/2018

 

Autor: Prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu
Facultatea de Drept, Universitatea din București

Articolul este publicat în rubrica Drept Public.

Rezumat:

În România conceptul juridic de integritate a demnităților și funcțiilor publice a apărut în timpul negocierilor de aderare la UE. Finalitatea normelor juridice care constituie cadrul de integritate nu este agentul public onest, ci asigurarea corectitudinii la nivel de exercitare a atribuțiilor instituționale ale tuturor autorităților publice, ca o condiție necesară pentru eliminarea fenomenului corupției instituționalizate în vederea realizării depline a statului de drept si a asigurării protecției drepturilor fundamentale. Altfel spus, obiectivul imediat al cadrului de integritate este eradicarea corupției, obiectivul îndepărtat îl reprezintă protecția drepturilor fundamentale. Inspirate de izvoarele internaționale soft law, normele juridice referitoare la integritate disting între aspectele de natura administrativa cu rol eminamente preventiv (declararea averii si a intereselor, incompatibilități, conflicte de interese, interdicții de ocupare sau exercitare a unor activități, agenție specializata pentru monitorizare) si aspectele de natura penala, cu rol sancționator (infracțiunea de conflict de interese si infracțiunile de corupție, inclusiv agenție specializata de sancționare). Jurisprudența CCR de până acum a recunoscut existența unui cadru legislativ de integritate ca parte componentă a statului de drept, alături de lupta împotriva corupției. Ca tendință generala, jurisprudență CCR a promovat standarde înalte de integritate. Cadrul de integritate astfel conceput și aplicat până acum riscă să fie pulverizat dacă infracțiunile sunt dezincriminate, iar prevenția diluată.

Extras:

(…)

În dreptul românesc, integritatea vizează instituţii, măsuri şi sancţiuni de natură administrativă, care se încadrează în politica de prevenire a fenomenului corupţiei:

– instituirea unor autorităţi administrative cu atribuţii în materie de integritate: Agenţia Naţională de Integritate, comisiile pentru verificarea averilor;

– declararea averii și a intereselor private de către persoanele care ocupă funcţii şi demnităţi publice;

– incompatibilităţi între funcţii şi demnităţi publice, precum şi între funcţii şi demnităţi publice şi funcţii private;

– interdicţii de ocupare şi de exercitare a unor funcţii şi demnităţi publice ca urmare a existenţei unor condamnări penale sau ca urmare a constatării unui conflict de interese/incompatibilităţi;

– conflictul de interese administrativ reglementat de Legea nr. 161/2003 (M.Of. nr. 279/21.04.2003), care presupune existenţa unei situaţii în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin.

De asemenea, cadrul legislativ de integritate include și anumite instituţii de drept penal, prin care se realizează politica sancționatorie a statului. Cea mai importantă dintre aceste instituții este infracţiunea de conflict de interese, care se referă la o faptă (cu un grad de pericol social mai mare decât simpla existenţă a unei situaţii de conflict de interese) a funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine sau pentru alte categorii de persoane circumstanţiate în art. 301 alin. (1) C.pen. (a se vedea și DCC nr. 2/2014, M.Of. nr. 71/29.01.2014).

Inspirată și de standardele internaționale în materie, dar și de monitorizarea realizată de Comisia Europeană după aderarea României la Uniunea Europeană, instanţa de contencios constituţional din România a recunoscut expres existența unui cadru legislativ de integritate ca parte componentă a statului de drept, alături de lupta împotriva corupției.

(…)

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close