CJ nr. 8/2008
CUPRINS – format revistă (PDF format)
În temeiul art. 6 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Ministerul Justiţiei a adus la cunoştinţa publicului textul proiectului noului COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ, invitând persoanele interesate să trimită eventualele observaţii şi propuneri pe marginea proiectului.
Forma prezentată pe site-ul Ministerului Justiţiei este destinată dezbaterii publice în vederea definitivării textului proiectului.
Necesitatea elaborării unei noi legislaţii procesual-civile. Obiectivele şi cadrul general al reglementării
Proiectul Noului Cod de procedură civilă reprezintă expresia unui efort susţinut desfăşurat pe parcursul mai multor ani, în vederea creării în materie civilă a unui cadru legislativ modern care să răspundă pe deplin imperativelor funcţionării unei justiţii moderne, adaptate aşteptărilor sociale, precum şi creşterii calităţii acestui serviciu public.
În egală măsură, proiectul a urmărit să răspundă exigenţelor de celeritate şi previzibilitate a procedurilor judiciare decurgând din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi, implicit, din cele statuate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Urmărind cu rigoare asigurarea soluţionării corecte în fond a cauzelor, în cadrul sistemului justiţiei naţionale, proiectul are în vedere eliminarea deficienţelor care au condus, în multe cazuri, la hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului de condamnare a României, atât pentru soluţii judecătoreşti principial greşite, cât şi pentru prejudicii cauzate de durata excesivă a procedurilor judiciare.
Proiectul vizează, totodată, şi eliminarea cauzelor aflate la baza unei alte deficienţe majore a sistemului judiciar român, şi anume existenţa unei practici neunitare.
Prin H.G. nr. 1527/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 27 decembrie 2007 au fost aprobate Tezele prealabile ale proiectului Codului de procedură civilă.
Aşa cum se precizează şi în Tezele prealabile, în activitatea de elaborare a proiectului noului cod s-au avut în vedere concepţiile moderne privind desfăşurarea procesului civil, rolul si atribuţiile participanţilor la acest proces, în centrul atenţiei situându-se, desigur, preocuparea pentru recunoaşterea şi clarificarea, într-un termen optim şi previzibil, a drepturilor şi intereselor legitime deduse judecăţii.
Urmărind construcţia unei proceduri civile modeme şi echilibrate, subliniem că, deşi normele sale vor insista în mod deosebit asupra „forţării” obţinerii răspunsului judecătoresc într-un anumit termen, proiectul are în vedere, în egală măsură, respectarea drepturilor procedurale ale părţilor, în ambele faze ale procesului (judecata şi executarea silită), precum şi a principiilor fundamentale ale procesului civil, asigurarea soluţionării procesului într-un termen rezonabil fiind însoţită de asigurarea tuturor garanţiilor procedurale ale unui proces echitabil.
În acest context, s-a apreciat necesar ca noul Cod de procedură civilă să consacre în mod expres şi în premieră pentru dreptul românesc, pe de o parte, principiile fundamentale ce trebuie să guverneze desfăşurarea procesului civil, şi anume funcţionarea justiţiei ca serviciu public, dreptul la un proces echitabil, într-un termen optim şi previzibil, rolul activ al judecătorului în strânsă interdependenţă cu exercitarea dreptului de dispoziţie al părţilor, cu responsabilizarea acestora şi a apărătorilor lor, iar, pe de altă parte, să trateze şi celelalte reguli de principiu ale procesului civil, cum sunt oralitatea, contradictorialitatea ş.a.
Preocuparea esenţială în cazul elaborării noului Cod de procedură civilă s-a îndreptat către identificarea soluţiilor legislative de natură preventivă adecvate, care să răspundă prin chiar esenţa măsurilor ori prin efectele preconizate, la atingerea imperativului celerităţii soluţionării cauzelor, care-şi găseşte o consacrare expresă în rândul principiilor procesului civil.
Aşadar, fie că vorbim despre norme care să faciliteze accesul justiţiabililor la mijloace şi forme procedurale simple şi accesibile, fie că vorbim despre echilibrarea competenţei materiale a instanţelor judecătoreşti odată cu reaşezarea sistemului căilor de atac, obiectivul ce călăuzeşte în permanenţă efortul de legiferare este acelaşi: scurtarea şi simplificarea procedurii.
Pe aceeaşi linie se înscriu şi reglementarea recursului ca veritabilă cale extraordinară de atac exercitată doar în cazurile excepţionale în care legalitatea a fost înfrântă, cu regândirea actualelor motive de recurs în sensul restrângerii lor, pe cât posibil, şi eliminării motivelor formale, fără impact asupra legalităţii, precum şi noua procedură conţinând contestaţia privind tergiversarea procesului.
Măsuri conţinute de proiect care concură la atingerea principiilor generale menţionate
A. Reglementarea în mod expres, a principiilor fundamentale ale procesului civil, principii care până în prezent au guvernat procesul civil doar în baza consacrării doctrinare şi jurisprudenţiale.
B. Reaşezarea competenţei materiale, astfel încât să se creeze premisele respectării principiului apropierii justiţiei de cetăţean şi al unei justiţii previzibile prin unitatea soluţiilor.
C. Identificarea unor mecanisme de evitare a întârzierilor în soluţionarea cauzelor civile şi de eficientizare a procedurii. Perfecţionarea dispoziţiilor privind sesizarea instanţei, precum şi a celor privind procedura de citare şi comunicare a actelor procedurale, astfel încât să crească eficienta activităţii de judecată şi să se reducă durata procesului civil, cu asigurarea tuturor garanţiilor procesuale.
D. Arbitrajul. Transformarea acestei proceduri alternative de soluţionare a litigiilor într-una atractivă, suplă şi modernă care, prin flexibilitate şi celeritate să aibă efecte benefice în sensul reducerii volumului de activitate al instanţelor judecătoreşti.
E. Executarea silită. Scopul noii reglementări procesual civile în materia executării silite constă în executarea promptă şi efectivă a titlurilor executorii obţinute în cadrul procesului de fond ori, după caz, recunoscute sau consfinţite de instanţa judecătorească, în condiţiile respectării stricte a drepturilor procesuale ale părţilor, atât a creditorului şi debitorului, cât şi a oricărei alte persoane interesate.
F. Procedurile speciale. Vor fi reunite în Codul de procedură civilă proceduri speciale reglementate actualmente în alte acte normative.
G. Procesul civil internaţional.
