Legea concordatului preventiv – Testul modern al insolvenţei
Mandatul ad-hoc si concordatul preventiv dau o sansa intreprinzatorilor de a nu ajunge la insolventa, oferindu-le posibilitatea de a convinge statul, creditorii si salariatii sa munceasca alaturi de manager pentru salvarea intreprinderii.
La sfarsitul anului 2009, surprinzator, in afluxul de ordonante de guvern si-a facut locul si o lege in adevaratul sens al cuvantului: legea concordatului preventiv si a mandatului ad-hoc.
Acest act normativ, elaborat pe un proiect de lege realizat de prof. univ. dr. Gheorghe Piperea, poate fi considerat testul civilizarii oamenilor de afaceri autohtoni. Daca legea are succes, inseamna ca s-a facut pasul spre profesionalizarea afacerilor si s-a realizat initierea unei culturi a anticiparii, intreprinzatorii trebuie sa fie in permanenta in alerta pentru a inlatura sau a atenua efectele crizei economice si ale riscurilor inerente afacerii, in genere.
Concordatul preventiv este un contract incheiat intre un intreprinzator si creditorii sai, prin care intreprinzatorul propune un plan de redresare a afacerii sale, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de a depasi dificultatile in care se afla intreprinderea. Nu este necesar un consens al creditorilor; ar fi o utopie sa pretinzi asa ceva; o majoritate de 2/3 este suficienta pentru incheierea contractului.
Mandatul ad-hoc, a doua institutie reglementata de lege, este acea procedura confidentiala prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanta, negociaza cu creditorii in vederea realizarii unei intelegeri cu unul sau mai multi creditori pentru a depasi starea de dificultate financiara in care se afla intreprinderea.
Aceste doua noi instrumente juridice consacra tendinta insolventei moderne de a avea ca scop primordial continuarea afacerii prin restructurarea si repunerea acesteia pe piata.
Concordatul preventiv/mandatul ad-hoc prezinta urmatoarele avantaje fata de procedura insolventei: nu presupune insolventa si, deci, nici stigmatul aferent acesteia; se declanseaza numai la cererea debitorului, fiind exprimarea vointei acestuia, nu a creditorilor; sunt proceduri confidentiale sau cu un grad redus de publicitate; debitorul nu pierde controlul afacerii sale, care se continua pe perioada celor doua proceduri; intreprinzatorul este ajutat de un practician in insolventa sa negocieze si sa-si restructureze afacerea; rolul judecatorului-sindic este minim
Doua dintre diferentele majore dintre concordatul preventiv si procedura insolventei sunt:
– concordatul are un pronuntat caracter extra¬judiciar, fiind un contract intre intreprinzator si creditorii sai, existand o manifestare de vointa a partilor, afacerea fiind sub controlul lor. Insolventa este o institutie juridica ce se afla de la inceput pana la sfarsit sub autoritatea judecatorului-sindic. Reorganizarea judiciara, institutia cea mai apropiata de mecanismul concordatului este atat de putin eficienta in practica tocmai din cauza caracterului sau judiciar. Spatiul judiciar este un spatiu al conflictului, al neincrederii intre parteneri, in timp ce planul de reorganizare judiciara propune un compromis, de multe ori atunci cand acesta nu mai poate fi realizat. Acest compromis este dinamitat permanent de contradictiile intre debitor si creditori, ca si de contradictiile intre creditori insisi pentru ca insolventa presupune o situatie litigioasa.
Pe langa faptul ca procedura concordatului nu presupune un litigiu, deci sansele de cooperare intre partile implicate sunt din start mai ridicate, mai exista si un organ al procedurii, numit „conciliator” care elaboreaza, impreuna cu debitorul, oferta de concordat, proiectul de concordat si planul de redresare; face demersuri pentru solutionarea pe cale amiabila a oricarei dispute intre debitor si creditori ori intre creditori; solicita judecatorului-sindic constatarea si/sau, dupa caz, omologarea concordatului preventiv etc.
– Mandatul ad-hoc este, prin lege, o procedura confidentiala, iar concordatul are un grad redus de publicitate. Orice procedura de faliment lato sensu este publica. Elementul negativ care afecteaza la modul cel mai drastic credibilitatea si imaginea intreprinderii debitorului este tocmai aceasta publicizare a dificultatilor sale financiare.
O afacere derulata in conditiile globalizarii si ale liberei circulatii a persoanelor, serviciilor si capitalurilor este o afacere cu un grad ridicat de risc. Societatile pot fi afectate usor de „panicile distructive” generate de o pierdere subita a increderii. Concordatul preventiv sau mandatul ad-hoc au rolul de a salva ceea ce merita salvat, in afara stigmatului insolventei.
Legea este foarte actuala avand in vedere ca multi sefi de intreprindere se lupta cu si incearca sa evite insolventa. Sa incerci sa calmezi spiritele printre creditori, sa ii convingi pe furnizori sa furnizeze, pe salariati sa lucreze etc. este o provocare a managerului anului 2010. Prin mecanismele acestei legi, directorul general se va putea in sfarsit concentra asupra ceea ce ar trebui sa-l intereseze – afacerile operationale si nu asupra protejarii afacerii impotriva creditorilor.
SCA Piperea & Asociatii a deschis un birou regional la Cluj
Din 2009, SCA Piperea si Asociatii are un birou regional in judetul Cluj. Partenerii nostri din Cluj, avocati de business cu o indelungata experienta in domeniu, propun mediului de afaceri regional servicii profesionale de asistenta juridica si suport legal in tot ceea ce inseamna domeniul societatilor comerciale.
Conferintele privind concordatul preventiv continua
In 12 februarie 2010 continua seria de intalniri stabilite de SCA Piperea si Asociatii referitoare la intelegerea si aplicarea legii concordatului preventiv si a mandatului ad-hoc. Conferinta va avea loc in Sala Stoicescu a Facultatii de Drept, Universitatea din Bucuresti.
Judecatorii-delegati pleaca de la Registrul Comertului
A intrat in vigoare Ordonanta de Urgenta nr. 116/2009 pentru instituirea unor masuri privind activitatea de inregistrare in registrul comertului. Potrivit Ordonantei, pe o perioada de 6 luni de la data intrarii in vigoare a acesteia, judecatorii pleaca de la Registrul comertului.
This article is also available in: Engleză
This post is also available in: Engleză
