Despre Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Vassilios SKOURIS – Preşedintele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene
1. În Aula Magna a celei mai prestigioase facultăţi de drept din România v-a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti. Acest eveniment are pentru noi semnificaţia racordării la valorile europene, în rândul căruia ocupaţi un loc de frunte. Cum vedeţi dumneavoastră semnificaţia acestui eveniment?
Aşa cum am subliniat în discursul meu în cadrul Aula Magna, faptul de a putea fi considerat drept membru în prestigioasa comunitate academică a Universităţii din Bucureşti este o onoare. Dar sunt conştient că această onoare nu are legătură numai cu persoana mea, ci mai ales cu instituţia pe care o reprezint. În calitate de Preşedinte al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene nu pot decât să mă bucur de acest lucru.
2. Cum vedeţi raportul dintre CJUE si CEDO?
Raporturile dintre Curtea de Justiţie şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului sunt în general armonioase şi evoluţia lor se realizează prin respect reciproc, prin multă flexibilitate şi o mare capacitate de a depăşi diferenţele datorită unor metode de interpretare dinamice şi vizionare. Delegaţii ale celor două instanţe se reunesc periodic în scopul de a schimba păreri asupra subiectelor de interes reciproc şi de a prezenta ultimele demersuri jurisprudenţiale.
3. Care este raţiunea diferenţei dintre CJUE şi CEDO în ce priveşte opiniile separate?
Există tradiţii diferite între Curtea de Justiţie şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce priveşte publicarea opiniilor separate. Lucrul acesta se explică, pe de o parte, prin natura diferită a celor două instanţe şi a celor două ordini juridice la care ele se raliază. Pe de altă parte, aş dori să subliniez faptul că publicarea opiniilor separate nu este o tradiţie comună în toate statele membre ale Uniunii Europene.
4. Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în cadrul căreia înfiinţarea unei European Court of “cyber-affaires” se număra printre priorităţile Programului de la Stockholm. Cum se va poziţiona Curtea Europeană faţă de noua instanţă specializată?
Mărturisesc că încă nu am studiat Programul de la Stockholm pentru a-mi putea forma o opinie personală asupra subiectului. Această nouă instituţie a fost propusă pentru a lupta împotriva infracţionalităţii electronice. Este evident faptul că înfiinţarea unei instituţii cu competenţe în domeniul penal constituie o problemă delicată care necesită o reflecţie aprofundată. În orice caz pentru Curtea de Justiţie este prematur să considere oportună luarea unei poziţii cu privire la aceasta propunere.
5. Trecerea de la “Comunităţi Europene” la “Uniunea Europeană” în ce priveşte denumirea Curţii Europene va însemna mai mult decât o simplă modificare de denumire?
Modificarea în ceea ce priveşte denumirea Curţii de Justiţie nu este decât o consecinţă a dispariţiei Comunităţilor Europene şi a abandonării structurii celor 3 piloni. Aceste reforme fundamentale introduse de Tratatul de la Lisabona duc la abolirea anumitor restricţii privitor la competenţele Curţii, care se vor întinde de acum înainte aproape asupra tuturor domeniilor de acţiune ale Uniunii Europene.
6. România este o ţară activă la Luxemburg? Credeţi că procedura acţiunii preliminare este suficient de utilizată de către români?
Am privit cu enormă satisfacţie prima acţiune preliminară a unei instanţe române introdusă la Curte pe data de 24 ianuarie 2007, chiar la 3 săptămâni de la data aderării României. O a doua acţiune este în prezent aşteptată. Speram că instanţele române vor folosi mai des acest mecanism de dialog intre instituţii.
Forma integrală se poate citi pe
Interviuri juridice.ro
