Consideraţii privind partea specială a Noului Cod penal

Prof. univ. dr. Tudorel Toader

Noul Cod penal (adoptat prin Legea nr. 286 din 17 iulie 2009, publicată în M.Of. nr. 510 din 24 iulie 2009) va intra în vigoare la o dată care va fi stabilită în legea pentru punerea în aplicare a acestuia. Potrivit prevederilor art. 446 alin. (3) din Noul Cod penal, Guvernului îi revine sarcina ca în termen de 12 luni de la publicarea în Monitorul Oficial să supună Parlamentului spre adoptare proiectul de lege pentru punerea în aplicare. Orizontul de aşteptare nu este foarte apropiat, având în vedere şi faptul că momentul punerii în aplicare trebuie să coincidă cu aplicarea prevederilor viitorului Nou Cod de procedură penală, precum şi ale Legii privind executarea pedepselor.

Cum este de aşteptat, atât pe plan doctrinar, cât şi în activitatea de înfăptuire a justiţiei, şi acest Nou Cod penal va prilejui numeroase analize, critici şi comentarii, cu atât mai mult cu cât a fost adoptat în temeiul prevederilor art. 114 alin. (3) din Constituţia României, în urma angajării răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţa comună din data de 22 iunie 2009, şi nu în procedura ordinară de legiferare. Critici, mai mult sau mai puţin întemeiate, vor fi formulate, cel mai probabil, cu privire la lipsa de previzibilitate şi de predictibilitate a normelor penale, cu privire la neconstituţionalitatea acestora, la neconcordanţa cu prevederile Convenţiei europene a drepturilor omului, precum şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului etc.

Ca o apreciere generală, putem spune că partea specială a Noului Cod penal se înscrie pe linia evoluţiei legislaţiei penale, pe linia armonizării acesteia cu exigenţele europene, astfel încât să-şi dovedească eficienţa în apărarea ordinii de drept, în protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei. Sub aspect statistic, observăm că Noul Cod penal consacră un număr de 243 de infracţiuni, grupate pe XIII titluri – mai mult cu 64 de infracţiuni faţă de Codul penal în vigoare, care consacră 179 de infracţiuni, grupate pe XI titluri, dintre care unul este abrogat.

Sub aspectul sistematizării normelor de incriminare, observăm opţiunea membrilor comisiei de elaborare a Proiectului noului Cod penal, precum şi a legiuitorului delegat, de a plasa infracţiunile contra persoanei în Titlul I, opţiune care are menirea de a sublinia atenţia sporită acordată protecţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, tot astfel cum art. 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului consacră obligaţia de a respecta drepturile omului, iar art. 1 alin. (3) din Constituţia României prevede că România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme.

Este de observat şi preocuparea autorilor Noului Cod penal de perfecţionare, respectiv eliminare a normelor de incriminare care au condus la o practică neunitară. În acest sens, putem face referire la forma agravată a uciderii din culpă, art. 178 alin. (3) din actualul Cod penal, faţă de care, atât în doctrină, cât şi în practica judiciară au fost exprimate opinii diferite, în sensul că suntem fie în prezenţa unui concurs de infracţiuni, fie a unei infracţiuni complexe. În condiţiile în care recentul recurs în interesul legii nu a adus clarificările necesare, apreciem soluţia neconsacrării unei agravante asemănătoare, prin prevederile art. 192 din Noul Cod penal, cu consecinţa transferării întregii problematici în sfera de interpretare şi aplicare a legii. Pe linia perfecţionării reglementării, putem remarca şi conţinutul art. 189 lit. c), referitor la omorul calificat, săvârşit pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la răspundere penală sau de la executarea unei pedepse, spre deosebire de actuala redactare, art. 175 lit. g), costând în omorul săvârşit pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmărire sau arestare, ori de la executarea unei pedepse.

În loc de urmărire sau arestare, în noua redactare, circumstanţa are în vedere întreaga activitate de tragere la răspundere penală. Tot astfel, la infracţiunea de ameninţare, art. 206, observăm o lărgire a sferei de cuprindere a persoanelor faţă de care pot fi săvârşite infracţiunile sau faptele păgubitoare ce formează obiectul ameninţării. În timp ce în actuala redactare, fapta ce formează obiectul ameninţării se poate îndrepta împotriva persoanei ameninţate, a soţului sau a unei rude apropiate, în Noul Cod penal fapta poate fi îndreptată împotriva persoanei ameninţate ori a altei persoane. Se ia în considerare natura, calitatea relaţiilor şi nu relaţia civilă, dintre cel ameninţat şi persoana faţă de care urmează să se săvârşească, în mod nemijlocit, infracţiunea sau fapta păgubitoare cu care se ameninţă. Sub aspectul urmării imediate, în actuala redactare, ameninţarea există dacă fapta este de natură să alarmeze persoana vătămată, în timp ce în noua redactare existenţa infracţiunii este condiţionată de aptitudinea faptei de a produce o stare de temere. La infracţiunea de şantaj, art. 207, observăm că fapta de constrângere poate fi realizată prin orice mijloace, spre deosebire de actuala redactare, art. 194, la care fapta de constrângerea poate fi realizată doar prin violenţă sau ameninţare.

Dincolo de aprecieri, faţă de partea specială a Noului Cod penal pot fi exprimate şi unele rezerve.

În ceea ce ne priveşte, cu titlu exemplificativ, apreciem ca fiind deficitare prevederile art. 189 alin. (1) lit. e), referitoare la omorul calificat, săvârşit de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă la infracţiunea de omor. Încercând să evite interpretările diferite, exprimate atât în literatura de specialitate, cât şi în practica judiciară, referitoare la antecedenţa făptuitorului, redactorii noului cod precizează, în mod expres, că este vorba despre o infracţiune de omor, infracţiune care poate fi consumată sau rămasă în faza de tentativă. Circumstanţa are în vedere antecedenţa făptuitorului, motiv pentru care considerăm ca fiind redundantă menţiunea potrivit căreia persoana a mai comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă la infracţiunea de omor.

Observăm şi o reconfigurare a principiului disponibilităţii părţilor în procesul penal, în sensul extinderii faptelor pentru care este necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate, respectiv reducerii celor pentru care este posibilă împăcarea părţilor. Principiul disponibilităţii este extins şi în legătură cu fapte grave, cum ar fi, de exemplu, în cazul infracţiunii de lovire sau alte violenţe, art. 193 alin. (2) din Noul Cod penal, constând în fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, pentru care pedeapsa constă în închisoare de la 6 luni la 5 ani sau amendă. Poate fi pusă în discuţie proporţionalitatea dintre gravitatea faptei, regimul sancţionator, incidenţa disponibilităţii şi finalitatea urmărită de către legiuitor.

O problemă deosebit de sensibilă continuă să fie aceea a raportului dintre incriminările din Codul penal şi cele din legile speciale. Incriminările din legile speciale tind spre limita excesului de reglementare sunt dificil de ierarhizat şi sistematizat, de multe ori reprezintă reluări ale celor din Codul penal, ceea ce conduce la interpretări şi aplicări diferite, la o practică neunitară.

Desigur, până la punerea în aplicare a prevederilor Noului Cod penal, doctrina va continua să consemneze opinii şi evaluări de specialitate, care vor putea fi luate în considerare de către legiuitor în opera de perfecţionare a legislaţiei penale.

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close