Curierul Judiciar nr. 3/2010
CUPRINSUL Revistei (format PDF)
Editorial
Tudorel Toader: Consideraţii privind partea specială a Noului Cod penal
Dialoguri
În dialog cu Sebastian GUŢIU: Despre „sânge proaspăt, litigii şi onorarii
Curier legislativ ianuarie – martie 2010
Daniela Ivan: Actualitate europeană
Bogdan Aurescu: Actualitate internaţională
România în faţa CEDO
Eugenia Lazăr c. România
cu notă de Radu Chiriţă
- Dreptul AFACERILOR
Monitorul Oficial Adnotat
Comentariu de Şerban-Alexandru Stănescu
Legea nr. 25/2010 modifică şi completează prevederile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei în sensul obligării debitorului, cu privire la care a fost pronunţată o hotărâre de deschidere a procedurii insolvenţei, de a publica pe paginile proprii de internet informaţii referitoare la starea acestuia.
Jurisprudenţă comentată
Curtea de Apel Timişoara, Secţia comercială, Decizia nr. 981/2009
Notă de Judecător dr. Florin Moţiu şi Judecător Anca Buta
Atât varianta anterioară a textului legal prevăzut în cuprinsul art. 36 din Legea nr. 85/2006, cât şi cea actuală au lăsat loc la interpretări cu privire la suspendarea acţiunilor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti atunci când una dintre părţile litigante este un debitor aflat în procedura insolvenţei.
Nu poate fi aplicat prin analogie efectul suspensiv prevăzut de art. 36 din Legea insolvenţei şi pentru cererile formulate de debitorul ajuns în procedura insolvenţei împotriva propriilor săi debitori, întrucât ar fi contrar chiar scopului prevăzut de Legea nr. 85/2006.
Articole
Titlu: Sancţionarea comportamentul anticoncurenţial colectiv
Autor: Judecător drd. Diana Florea
Reglementările care sancţionează comportamentul anticoncurenţial urmăresc atât protecţia pieţei libere, concurenţiale, reprimarea actelor restrictive de concurenţă, cât şi protecţia concurenţilor înşişi, prin reprimarea mijloacelor competitive neoneste.
Clauzele de neconcurenţă practicate în relaţiile comerciale individuale nu presupun aplicarea regulilor care sancţionează comportamentul anticoncurenţial colectiv, acesta din urmă rezultând din acordurile încheiate între părţi sau care pot fi impuse de o întreprindere în poziţie dominantă. Interdicţiile prevăzute de legea naţională a concurenţei sau de cea europeană se aplică numai în situaţiile în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de aceste legi, putând fi incidente, după caz, prevederile art. 5 din Legea nr. 21/1996 sau art. 101 din Tratatul UE.
- Drept PRIVAT
Jurisprudenţă comentată
1. Curtea de Apel Piteşti, Secţia civilă, Decizia nr. 1734/2009
Notă de Judecător Viorel Terzea
Opinie majoritară: Nelegala compunere a completului ce soluţionează o contestaţie în anulare, formulată împotriva unei decizii pronunţate în recurs, poate fi cenzurată pe calea recursului, în condiţiile art. 304 pct. 1 C.proc.civ., atrăgând casarea deciziei şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
Opinie minoritară: Nelegala compunere a completului ce soluţionează o contestaţie în anulare, formulată împotriva unei decizii pronunţate în recurs, nu poate fi cenzurată pe calea recursului, dacă soluţia în ce priveşte contestaţia în anulare este legală.
2. Curtea de Apel Piteşti, Secţia civilă, Decizia nr. 1626/2009
Notă de Judecător Viorel Terzea
Opinie majoritară: În noţiunea de „neanalizarea fondului” prevăzută de art. 297 alin. (1) C.proc.civ. nu intră şi situaţia în care prima instanţa nu şi-a motivat hotărârea, întrucât într-o asemenea situaţie fondul a fost analizat.
Opinie minoritară: În noţiunea de „neanalizarea fondului” se înscrie şi ipoteza în care prima instanţă nu şi-a motivat hotărârea, având în vedere nerespectarea dispoziţiilor art. 261 C.proc.civ.
Articole
Titlu: Obligaţia creditorului de limitare a prejudiciului în reglementarea art. 1534 din Noul Cod civil
Autor: Asist. univ. dr. Juanita Goicovici
În opoziţie cu viziunea frustă a Codului civil intrat în vigoare în 1856 – care nu aborda nicăieri problema partajului de responsabilitate în ipoteza unei pasivităţi culpabile a creditorului, de natură a augmenta nejustificat valoarea prejudiciului înregistrat – Noul Cod civil adoptat prin Legea nr. 287/2009 consacră art. 1534 obligaţiei creditorului de minimizare a pagubei, reţinând în mod expres că „(1) Dacă, prin acţiunea sau omisiunea sa culpabilă, creditorul a contribuit la producerea prejudiciului, despăgubirile datorate de debitor se vor diminua în mod corespunzător. Această dispoziţie se aplică şi atunci când prejudiciul este cauzat în parte de un eveniment al cărui risc a fost asumat de creditor. (2) Debitorul nu datorează despăgubiri pentru prejudiciile pe care creditorul le-ar fi putut evita cu o minimă diligenţă. Creditorul poate însă recupera cheltuielile rezonabile făcute în vederea limitării prejudiciului”. Din nefericire, Codul civil din 2009 nu livrează şi detalii pe marginea modului concret de stabilire a partajului de responsabilitate pe care judecătorii sunt invitaţi să-l practice în baza art. 1534 din Noul Cod civil, de unde necesitatea extragerii unor atare repere din experienţa jurisprudenţială a altor sisteme de drept privat, precum cel francez sau cel belgian, de pildă.
- Drept PUBLIC
Monitorul Oficial Adnotat
Comentariu de Alexandru-Sorin Ciobanu
Cu motivarea „iminentei afectări” a activităţii unor instituţii publice şi structuri din aparatul de specialitate al administraţiei centrale, inclusiv din aparatul de lucru al Guvernului, şi a perturbării modului de implementare a Programului de guvernare, O.U.G. nr. 2/2010 privind unele măsuri pentru organizarea şi funcţionarea aparatului de lucru al Guvernului şi pentru modificarea unor acte normative aduce modificări pentru două acte normative: Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv O.U.G. nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, cu modificările şi completările ulterioare.
Jurisprudenţă comentată
Curtea Constituţională, Decizia nr. 1258/2009
Notă de Avocat drd. Loredana Larionescu
La data de 8 octombrie 2009 a fost pronunţată Decizia nr. 1258 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, precum şi pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.
Legea nr. 298/2008 transpune Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice accesibile publicului sau de reţele de comunicaţii publice şi de modificare a Directivei 2002/58/CE.
Articole
Titlu: Sunt compatibile procedurile speciale de somaţie de plată şi ordonanţă preşedinţială cu litigiile de contencios administrativ având ca obiect contractele administrative?
Autor: Prep. univ. dr. Cătălin-Silviu Săraru
În orice regim democratic, administraţia este supusă legii şi judecătorului; ea poate fi constrânsă să vină în faţa justiţiei, fie a judecătorului judiciar, fie a judecătorului administrativ. Contenciosul contractelor administrative prezintă anumite particularităţi reglementate de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ sau de alte legi speciale (de exemplu, O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii) care ne îndreptăţesc să ne întrebăm: sunt compatibile procedurile speciale de soluţionare a litigiilor din dreptul comun, în speţă somaţia de plată şi ordonanţa preşedinţială, cu litigiile de contencios administrativ având ca obiect contractele administrative?
- Drept PENAL
Jurisprudenţă comentată
I.C.C.J., Secţia penală, Decizia nr. 464/2009
Notă de Procuror Georgina Bodoroncea
În cazul în care decesul victimei infracţiunii de viol prevăzută în art. 197 alin. (1) C.pen. a fost cauzat prin săvârşirea infracţiunii de omor calificat asupra acesteia, prevăzut în art. 175 alin. (1) lit. h) C.pen., pentru a înlesni şi a ascunde comiterea infracţiunii de viol, nu sunt incidente dispoziţiile privind lipsa plângerii prealabile, întrucât persoana vătămată este în imposibilitatea de a-şi exercita dreptul procesual de a formula sau nu plângere pentru infracţiunea de viol, situaţie în care principiul disponibilităţii în procesul penal este înlocuit de principiul oficialităţii, statul fiind acela care este chemat să apere interesele persoanelor vătămate atunci când acestea nu şi le pot promova – cum este cazul victimei, al cărei deces a fost cauzat prin activitatea infracţională a inculpatului.
Articole
Titlu: Procesul penal român în faţa testului european al rezonabilităţii procedurilor
Autor: Judecător drd. Mihail Udroiu
Dreptul la desfăşurarea procedurilor penale într-un termen rezonabil, prevăzut de art. 6 parag. 1 Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (în continuare denumită Convenţia europeană) profită tuturor persoanelor implicate într-o procedură penală, indiferent dacă sunt sau nu în stare de arest, şi are ca scop protejarea acestora contra lentorii excesive a procedurii, în vederea evitării prelungirii pe o perioadă prea mare de timp a incertitudinii cu privire la soarta celui acuzat. Această garanţie urmăreşte să asigure că justiţia este administrată fără întârzieri, ce i-ar putea afecta credibilitatea sau eficienţa.
Sinteze de jurisprudenţă – ianuarie 2010
Curtea Constituţională
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Instanţe Penale Internaţionale
Newsletter Conferinţa „Dreptul Afacerilor 2010”. Integrarea dreptului comercial în Codul civil
