Procesele în care se ridică excepţii de neconstituţionalitate nu se mai suspendă
Proiectul de modificare a Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală a fost adoptat de Senat cu 69 de voturi pentru, 41 împotrivă şi o abţinere.
Senatul a fost camera decizională, iar legea va intra în vigoare după ce va fi promulgată de Preşedinte.
Conform expunerii de motive, proiectul vizează, în principal, simplificarea şi sporirea celerităţii soluţionării cauzelor, cu impact direct şi asupra executării hotărârilor.
Principala modificare adusă Legii nr. 47/1992 (republicată în Monitorul MO 643/2004) este eliminarea efectului suspensiv a judecăţii în cazul invocării excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, art. 29 alin. (5) din lege, care prevedea că „Pe perioada soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate judecarea cauzei se suspendă” a fost abrogat.
Iniţiatorul proiectului, senatorul Iulian Urban, a declarat că „proiectul vine să constituie o întoarcere radicală de macaz în privinţa CCR, astfel încât în nici un proces de pe rolul instanţelor de judecată în care se vor ridica excepţii de neconstituţionalitate, NU se va mai putea decide de către judecător suspendarea soluţionării cauzei până la pronunţarea CCR.
Se elimina astfel un fenomen devenit în ultimii ani sport naţional în rândul justiţiabililor care, ridicau excepţii de neconstituţionalitate a unor texte de lege doar ca să tragă de timp şi să tergiverseze soluţionarea unor cauze, în special penale, trenând astfel obţinerea unor verdicte de condamnare în Justiţie, ceea ce altera şi performanţa instanţelor de judecată”.
Legea mai modifică şi Codul de procedură penală şi Codul penal.
Modificările aduse Codului de procedură penală vizează: reducerea competenţei privind judecarea cauzelor în primă instanţă de către ICCJ, regândirea competenţelor tribunalului şi a curţilor de apel, tranzacţia, medierea şi recunoaşterea pretenţiilor civile, chestiunile prealabile în procesul penal, strămutarea, ancheta socială în cazul expertizei psihiatrice a minorului, soluţionarea cererii de liberare provizorie de un singur judecător, tipuri de expertize ce pot fi realizate în materia interceptărilor comunicaţiilor, reprezentarea în procesul penal, eficientizarea instituţiei mandatului de aducere, dreptul de acces direct al instanţelor şi parchetelor la bazele electronice de date deţinute de organele administraţiei de stat, cheltuielile judiciare şi abaterile judiciare, asigurarea celerităţii urmăririi penale şi a principiului oportunităţii, plângerile sau cererile greşit îndreptate, plângerea împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei, completarea cazurilor în care se poate face recurs, revizuirea sau modificări procedurale în materia rejudecării persoanelor judecate în lipsă.
Modificările aduse Codului penal au ca scop, pe de o parte, corelarea cu modificările dispoziţiilor procedurale referitoare la neînceperea urmăririi penale, precum şi cu completarea dispoziţiilor procedurale prin introducerea instituţiei judecăţii ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei.
Puteţi consulta întreaga lege AICI.
Puteţi consulta expunerea de motive AICI.
Sursa: Senatul României
