Despre modernizarea Curţii Constituţionale

 Iulia MOTOC – Judecător la Curtea Constituţională

1. Aţi fost desemnată judecător la Curtea Constituţională. Cel mai tânăr judecător al Curţii Constituţionale din istorie! Cu ce gânduri începeţi acest mandat?

Încep acest mandat cu ideea, relativ uşor de anticipat, a modernizării Curţii Constituţionale şi a înscrierii ei între curţile europene şi internaţionale cele mai avansate juridic. Îmi dau seama că acest lucru nu este simplu. Indiferent cât de impecabilă este o justiţie constituţională, ea nu poate crea o societate civilă şi nu poate statua reguli elementare de respect interuman. În termeni de vârstă biologică, am fost “cel mai tânăr” de foarte multe ori. Cel mai tânăr doctor în drept în Franţa al generaţiei mele, cel mai tânăr profesor de drept al Universităţii din Bucureşti, cel mai tânăr expert al Consiliului Europei, cel mai tânăr raportor special din istoria ONU etc. Cred ca tinereţea este mai mult o condiţie spirituală.

2. Cum vedeţi acum funcţia de bază a Curţii Constituţionale, respectiv de asigurare a supremaţiei Constituţiei în România?

Încerc să o vad în termenii lui Kelsen după un secol… Hans Kelsen este un filosof al dreptului foarte puţin înţeles. A avut o filosofie profundă de provenienţă neo-kantiană şi nu una a aplicării mecanice a dreptului. Cea mai avansată formă de pozitivism juridic a fost propusă în acest secol de Niklas Luhman. O bună sinteza a fost formulată de fostul meu coleg de la ONU, Marc Bossoyt, azi Preşedinte al Curţii Constituţionale belgiene. Potrivit lui Hans Kelsen, funcţia Curţii Constituţionale este în mod inerent una legislativă, pentru că deciziile sale modifică rezultatul deliberărilor unui organism ales în mod democratic. Curtea Constituţională este un legislator negativ, care desfiinţează reglementări existente, dar nu creează noi dispoziţii legale. În zilele noastre, descrierea lui Kelsen este considerată a fi o definiţie prea îngustă a ceea ce este Curtea Constituţională cu adevărat. Curţile Constituţionale contemporane fac mult mai mult decât pur şi simplu să ateste că dispoziţiile legale sunt incompatibile cu Constituţia. Ele au devenit, mai degrabă, cel puţin în oarecare măsură, legiuitori pozitivi. Într-adevăr, acestea oferă orientări legiuitorului cu privire la modul în care Constituţia trebuie să fie citită şi modul în care viitoarea legislaţie ar trebui să fie concepută pentru a fi constituţională. Nu sunt sigură că, în România, Curtea Constituţională este aici.

3. În ce fel veţi valorifica la Curtea Constituţională experienţa dumneavoastră în cadrul universităţilor şi instituţiilor internaţionale?

Voi încerca să valorific această experienţă. Îmi dau seama din nou că nu este simplu. Vă spuneam că schimbarea Curţii nu ţine nu numai de Curtea Constituţională, care nu este evidentă, pentru că este încă dominată de judecătorii care au un trecut politic. Realizez că ţine de schimbarea gândirii unei părţi importante a comunităţii juridice din România şi a societăţii civile. Aşa cum spuneam, trăim într-o lume academică autarhică, cu false valori impuse absolut, chiar la nivelul generaţiei mele. Cred că, în măsura în care comunitatea juridică va înţelege că valoarea cuiva nu ţine de puterea sa economică şi de propria siguranţă de sine, ci este dată de impactul internaţional al cercetării academice, atunci se poate începe o dezbatere. Trebuie să constat cu un anumit regret două lucruri: există puţini jurişti români care predau în România care au publicat în sistemul ISI Thomson Reuters şi încă şi mai putini jurişti care sunt citaţi în acest sistem. În România şi nu numai, se acumulează deseori diplome pentru a se acumula diplome, sunt foarte puţine reviste juridice care au un adevărat peer-review, la fel şi cărţile. Lucrurile nu stau aşa în statele care au comunităţi juridice consolidate. Ceea ce este important sunt cunoştinţele şi diplomele care dau această măsură, la fel şi calitatea articolelor pe care le-ai publicat. Două elemente ilustrative: numirea unui profesor la Harvard a fost rezultatul unei recenzii de două pagini, la fel şi consacrarea internaţională a unei profesoare de la Sorbona.

4. Curtea Constituţională este mai degrabă o pavăză a dreptului naţional în faţa reglementărilor internaţionale sau mai degrabă o placă turnantă pentru diseminarea drepturilor omului la nivel naţional?

Este o discuţie interesantă. La începutul anilor ’90, profesorul Sadurki de la Institutul European de la Florenţa, la aceea vreme, prevedea faptul că va exista o opoziţie din partea Curţilor Constituţionale ale Europei de Est legată de legislaţia Uniunii Europene, similară cu poziţia pe care Curtea Constituţională germană a avut-o în afacerea Solange şi nu numai. Deocamdată, opoziţiile faţă de politica europeană au venit de la anumite guverne ale Europei de Est la anumite momente şi nu de la Curţile Constituţionale. Cred, pe de altă parte, că trebuie să existe un anumit discernământ şi o argumentaţie foarte solidă în acest sens. Altfel, Curtea Constituţională face mult referinţe astăzi la CEDO, ceea ce este o evoluţie pozitivă, probabil că ar trebui să existe mai multe referinţe la întreg sistemul internaţional de drept pozitiv.

5. Sunteţi o personalitate notorie. Aţi publicat la Harvard şi la Oxford. Sunteţi unul dintre puţinii profesionişti ai dreptului de rang înalt din România care are un blog, citit şi apreciat. O să menţineţi blogul?

Am rezerve fata de aceste noţiuni de consacrare, aşa cum am rezerve faţă de cultul personalităţii în orice domeniu. Cu siguranţă, prima măsură a caracterului celui care accede într-o funcţie publică este puterea lui de a rămâne acelaşi. Îmi voi menţine blogul şi sper că voi publica mai mult în limba română. A fi profesor implică o activitate de cercetare şi publicaţii. De ce ar fi blogul diferit de alte forumuri şi publicaţii în care ne exprimăm opiniile juridice? Sunt mulţi colegi magistraţi care au bloguri pe care le citesc cu plăcere.

Forma integrală se poate citi pe
Interviuri juridice.ro

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close