România este pregătită deficitar pentru aderarea la spaţiul Schengen
Centrul Român de Politici Europene a monitorizat timp de 6 luni activitatea de pregătire a aderării la Spaţiul Schengen, concluzionând că România este deficitară la acest capitol, MAI considerând însă că datele de interes furnizate au fost utilizate incomplet, selectiv, cu elemente scoase din context.
CRPE a dat publicităţii rezultatele evaluării independente a măsurilor pe care autorităţile române le-au luat pentru a accede în Spaţiul Schengen în luna martie a anului viitor.
„Vă prezentăm mai jos câteva dintre concluziile raportului:
• Se remarcă întârzieri în ceea ce priveşte adoptarea legislaţiei. Deşi adoptarea legislaţiei necesare aderării la spaţiul Schengen este uşor de motivat şi de justificat, din cauza birocraţiei, legislaţia (deja formulată, realizată) se află în circuitul birocratic al aprobărilor interministeriale. Cu toate acestea, România poate finaliza la timp, până la sfârşitul anului, adoptarea tuturor actelor normative rămase până în acest moment restante.
• România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen şi este în mare parte pregătită să adere la spaţiul Schengen. Singurul raport care recomandă re-evaluarea ţării noastre este cel în domeniul frontierelor aeriene.
• Operaţionalizarea Sistemului de Informaţii Schengen nu va fi terminată la termenul şi în forma asumată iniţial. România propune drept alternativă soluţia SISone4ALL în vederea conectării la sistemul central SIS. În acest moment nu avem o confirmare asupra faptului că alternativa propusă de România va fi acceptată sau nu.
• S-au înregistrat întârzieri, termenele de finalizare asumate în diferitele planuri de acţiune au fost de multe ori redefinite şi împinse din ce în ce mai aproape de data preconizată aderării. Cu toate acestea, procesul în sine a mers bine, România beneficiind de experienţa si capacităţile administrative dezvoltate în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
• În contextul politic actual (problemele din justiţie/problema integrării romilor), este posibil ca Bruxelles-ul (Consiliul European) să fie foarte atent la capitolele neîndeplinite şi să fie mai exigent cu România decât în cazul aderării la Uniunea Europeană în 2007.
• România şi-a făcut în cea mai mare parte temele, dar nu de nota zece. Dacă nota de trecere este zece, atunci nu va lua examenul Schengen. România a mizat pe indulgenţă, aşa cum a făcut-o şi în momentul aderării la Uniunea Europeană. Atunci, contextul politic a favorizat accederea în UE, astăzi contextul politic ne poate fi defavorabil”.
Ministerul Afacerilor Interne a reacţionat la prezentarea concluziilor raportului, aducând următoarele precizări:
„Elementele de referinţă privind procesul de aderare la spaţiul Schengen sunt prezentate fără a lua în considerare contextul general al pregătirilor de aderare, datele de interes furnizate de instituţia noastră la solicitarea CRPE fiind utilizate incomplet, selectiv, cu elemente scoase din context.
Pentru corecta informare a opiniei publice, facem precizarea că, în ceea ce priveşte stadiul aderării României la Spaţiul Schengen, până în prezent au fost parcurse cu succes şase dintre cele şapte vizite de evaluare. Toate rapoartele de evaluare Schengen, aferente misiunilor desfăşurate până în prezent, au fost aprobate în cadrul grupului de lucru Evaluare Schengen de la Bruxelles.
Principala concluzie a celor 6 rapoarte de evaluare Schengen este că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen şi este în mare parte pregătită să adere la Spaţiul Schengen. Singurul raport care recomandă reevaluarea ţării noastre este cel în domeniul frontierelor aeriene.
Ultima vizită de evaluare Schengen va avea loc în domeniul SIS/SIRENE, la sfârşitul anului.
În raportul CRPE sunt prezentate aspecte cu caracter politic, care nu privesc problematica Schengen, nici domeniile de referinţă pentru care au fost întreprinse demersuri pentru pregătire.
Modul în care este prezentată înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări şi participarea României la Sistemul de Informaţii Schengen este incomplet, fără a cuprinde ultimele evoluţii în acest domeniu (operaţionalizarea şi inaugurarea Biroului SIRENE, operaţionalizarea CN-SIS). Totodată sunt expuse consideraţii (personale) privind soluţia aleasă de România, respectiv SISone4all, fără a se cunoaşte modul de dezvoltare a SIS la nivel european şi necesitatea corelării soluţiei adoptate de autorităţile române în raport cu evoluţiile externe, iar autorul conchide în mod eronat că soluţia aleasă ar reflecta întârzieri nejustificate în acest domeniu (precizăm că SIS II va fi, probabil, operaţional la nivel european în cursul anului 2013).
În ceea ce priveşte utilizarea SISone4ALL, ca soluţie intermediară, facem precizarea că aceasta este avizată de Comisia Europeană, etapele conectării fiind prevăzute în Roadmap-ul agreat la Bruxelles, până în prezent acestea desfăşurându-se conform calendarului stabilit.
Unele date prezentate ca stadiu al îndeplinirii măsurilor de pregătire conţin informaţii eronate (adoptarea unui act normativ privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional privind Vizele, se consideră realizată prin publicarea acestei legi în M.Of. nr. 498/2010; în acest context, precizăm că se realizează o confuzie între două acte normative care reglementează funcţionarea a două sisteme informatice diferite, iar actul normativ publicat în Monitorul Oficial menţionat este Legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări şi participarea României la Sistemul de Informaţii Schengen).
Bibliografia utilizată cuprinde numeroase inexactităţi – acte normative enumerate repetitiv (H.G. nr. 324/2007 – Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat a României), acte normative abrogate (H.G. nr. 1314/2007), documente europene care nu au relevanţă directă în procesul de aderare (Tratatul Prum).
Referitor la modul de implementare al contractelor finanţate prin Facilitatea Schengen, menţionăm că în perioada 4-6 octombrie a.c. s-a desfăşurat la Bucureşti vizita de audit a Comisiei Europene privind Facilitatea Schengen, nefiind semnalate nereguli sau deficienţe în derularea contractelor respective.
Raportul CRPE poate fi consultat AICI.
Precizarea MAI privind Raportul CRPE poate fi consultat AICI.
