Corneliu Bîrsan: CEDO a constatat nefuncţionalitatea Fondului Proprietatea
Corneliu Bîrsan, judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), a dat unele lămuriri privind mecanismul de luare a hotărârii-pilot prin care România a fost obligată în termen de 18 luni să rezolve problema restituirii proprietăţilor naţionalizate în timpul comunismului.
„Problema imensă”, după cum o caracterizează judecătorul, a celor peste 1.500 de dosare adunate la CEDO în care românii cer despăgubiri nu poate fi rezolvată individual decât cu modificarea unor aspecte legislative interne, sugerează Corneliu Bîrsan.
Decizia istorică luată la Strasbourg ridică inclusiv întrebări legate de modul de funcţionare a Fondului Proprietatea ca mecanism de despăgubire, judecătorii CEDO constatând că simplele cazuri ale Mariei Atanasiu şi ale Ioanei Poenaru sunt de fapt embleme ale unei probleme sistemice, care trebuie rezolvată de Statul român.
Corneliu Bîrsan a declarat legat de numărul foarte mare de dosare existente pe rolul Curţii că „fie că este vorba despre neacordare de despăgubiri, de nerespectarea unor hotărâri judecătoreşti sau a unor decizii administrative, toate aceste peste 1.500 de dosare au practic acelaşi obiect. Şi atunci, Curtea nu ar putea decât să emită hotărâri repetitive în materie”.
Privind luarea în consideraţie a situaţiei Fondului Proprietatea, ca mecanism de despăgubire, Bîrsan a susţinut că „Fondul Proprietatea a fost invocat adeseori de Guvern în apărarea sa. Numai că în multe cazuri Curtea a constatat nefuncţionalitatea sa. Nu-i mai puţin adevărat însă că informaţii de ultimă oră – trimise de guvern instanţei europene, la care se fac referiri chiar şi în hotărâre – ţin să demonstreze că se încearcă vitalizarea acestui Fond.
Or, asigurarea funcţionalităţii Fondului Proprietatea poate reprezenta o soluţie de natură să conducă la degrevarea rolului Curţii şi la soluţionarea cererilor persoanelor care au a primi despăgubiri prin acest Fond. O posibilă soluţie la problemele puse de hotărârea-pilot ar putea-o da asigurarea funcţionalităţii Fondului Proprietatea.
Prin hotărârea pilot împotriva României, CEDO a dat cel mai mare termen în materie pentru modificarea legislaţiei, 18 luni. Este cel mai mare termen dat în materie până în prezent, datorită complexităţii problemelor existente.
Legat de posibilitatea excluderii României din Consiliul Europei în caz de neconformare, Corneliu Bîrsan a declarat că, în acest caz, se poate angaja responsabilitatea politică a Statului român în faţa organelor Consiliului Europei. Însăşi Curtea va aprecia dacă Statul român şi-a îndeplinit obligaţia stabilită prin hotărâre de a lua măsuri de ordin general care să conducă la înlăturarea consecinţelor împrejurărilor negative.
Conform judecătorului, în ultima vreme, Curtea aplica exact aceleaşi hotărâri deja luate de instanţe interne. Singurele schimbări aduse erau că la CEDO se stabileau doar sumele acordate drept despăgubire. „Curtea a ajuns un agent imobiliar de lux al guvernului României. Or, hotărârea-pilot, o creaţie a practicii instanţei europene încă din anul 2004, într-o cauză poloneză (n.r. cauza Borniowksi c. Polonia), are menirea să pună, în mod solemn, statul în faţa responsabilităţilor care îi revin ca urmare a ratificării dispoziţiilor Convenţiei”.
Sursa: EVZ
