MJ a constatat disfuncţionalităţi la repartizarea după complexitate a dosarelor către judecători

Ministerul Justiţiei a înaintat o scrisoare Consiliului Superior al Magistraturii prin care reiterează solicitarea de suspendare a aplicării „Programului pentru stabilirea volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii activităţii în instanţe în anul 2010”, deoarece prezintă disfuncţionalităţi.

„Continuarea aplicării acestuia în instanţe continuă cu consecinţe grave în ceea ce priveşte respectarea obligaţiei de a asigura soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
În anumite instanţe care au aplicat strict Hotărârea CSM nr. 2119/03.12.2009, a intervenit acordarea unor termene la intervale foarte lungi, ajungându-se pentru prima dată la situaţia în care pentru dosarele nou intrate în sistem primul termen să fie stabilit la 6-8 luni de la data înregistrării. Mai mult, în ultima perioadă, prin aplicarea acestui Program, primul termen a ajuns să fie stabilit, în anumite cazuri, la 11-14 luni de la data înregistrării dosarelor.
În concret, aplicarea acestui Program are drept consecinţă directă repartizarea către judecători a dosarelor în funcţie de complexitatea acestora. Nivelurile de complexitate ale dosarelor sunt stabilite prin Hotărârea CSM nr. 830/A/2007, care atribuie grade de complexitate de la 1 la 9 pentru fiecare categorie de dosare precizate în acest document. Gradul de complexitate al dosarului este reprezentat de un punct încărcătură, care este dependent de etapa procesuală a cauzei.
CSM a considerat ca fiind rezonabil pentru un judecător să soluţioneze între 10 şi 15 dosare în cursul unei săptămâni, stabilind un volum mediu de circa 90 de puncte de încărcare săptămânală/judecător (la o medie de 7 pe nivelul de complexitate).
Prin urmare, raportat la 44 de săptămâni active (de lucru) într-un an judiciar, numărul maxim de puncte de încărcare pe an calendaristic (calculat pentru dosarele nou intrate) este de 3.960 pe judecător indiferent de stadiul procesual sau de nivelul de jurisdicţie (judecătorie, tribunal, curte de apel).
Conform Hotărârii CSM, la îndeplinirea numărului maxim de puncte, un judecător poate refuza intrarea în şedinţa de judecată, norma stabilită fiind una anuală. Pentru asemenea situaţii, primul termen de judecată pentru cauzele nou intrate la acelaşi judecător este fixat în anul următor, ceea ce duce la afectarea duratei rezonabile a procedurii.
Potrivit jurisprudenţei CEDO, durata procedurii se măsoară între momentul înregistrării acţiunii judiciare şi momentul executării hotărârii pronunţate. În asemenea condiţii, riscul încălcării art. 6 din Convenţie există şi astăzi, cu atât mai mult, după hotărârea pilot pronunţată de CEDO, în 12 octombrie 2010, în cauzele îndreptate împotriva României privind dreptul de proprietate şi durata procedurii (art.1 Protocolul 1 şi art.6 din Convenţie).
Poziţia Ministerului Justiţiei este susţinută şi de concluziile la care au ajuns experţii străini care au analizat acest Program şi proiectele subsecvente derulate de CSM şi au stabilit că hotărârea CSM de a norma munca judecătorilor nu va produce efectele scontate, întrucât reuşita procesului de normare a muncii este condiţionată de cunoaşterea prealabilă a duratei medii de soluţionare a proceselor în funcţie de categoria din care fac parte.
Un astfel de proiect a fost iniţiat de CSM în luna mai 2006, însă fără un rezultat concret. De asemenea, experţii au avertizat că normarea muncii, în mod paradoxal, nu este recomandată în instanţele de judecată deja supraaglomerate, caz în care s-ar impune în prealabil analiza volumului de activitate (după criterii ştiinţifice) în vederea identificării cauzelor obiective şi subiective care afectează acest volum, demersuri de competenţa CSM, iar,  mai apoi, aplicarea unor politici de redistribuire a personalului de către CSM, după criterii pertinente, pe orizontala şi verticala sistemului, după caz, având în vedere că în sistemul judiciar există locuri vacante.
În ciuda seriilor de observaţii şi recomandării de suspendare a aplicării Programului pe care le-am transmis, Ministerul Justiţiei constată că programul pilot în discuţie este aplicat, în principal, la instanţele supra-aglomerate ca volum de activitate, de exemplu, Curtea de Apel Bucureşti.
La acestea se adaugă deficienţele legate de nesocotirea gradelor de jurisdicţie, cunoscut fiind că cele mai complexe cauze sunt la tribunale şi curţi de apel, modul de împărţire al categoriilor de cauze şi numărul lor excesiv în raport cu recomandările(15-20 categorii de cauze, maxim).
În acelaşi timp, Ministerul Justiţiei este deopotrivă interesat în aplicarea uniformă a justiţiei pe întreg teritoriul ţării ori, în condiţiile în care Programul pilot se aplică numai la unele instanţe, efectele negative ale acestuia sunt suportate de comunităţile arondate acestora, aspect de natură a crea tensiuni sociale în funcţie de zona de jurisdicţie din care provin justiţiabilii.
Din datele Ministerului Justiţiei acest program nu se aplică la: CA Timişoara, CA Galaţi, CA Alba-Iulia, CA Suceava, ş.a. Dacă avem în vedere că la unele curţi de apel programul se aplică doar la nivelul unora dintre instanţele aflate în circumscripţia teritorială a acestora, consecinţele asupra aceleiaşi comunităţi sunt de neînţeles pentru justiţiabili şi afectează grav imaginea justiţiei”.

Sursa: Ministerul Justiţiei