Despre CEDO, magistrati, jurisprudenta neunitara si fericire

 Razvan-Horatiu RADU – Agentul Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului

1. Cum s-a schimbat institutia de cand o conduceti?

Inainte de toate cred ca ar trebui amintita situatia delicata a Agentului Guvernamental in momentul in care am fost numit. La acea data (2007) numarul cauzelor era in crestere exponentiala, in special al celor repetitive. Pana atunci fusesera inregistrate vreo 900 de cauze comunicate Guvernului. In prezent avem inregistrate peste 2.700 de dosare comunicate Guvernului. Primii pasi pe care am fost obligat sa-i fac au fost, fie in sensul reducerii a numarului de condamnari, fie de eliminare a motivelor care generau numarul mare de cauze repetitive. Mai intai, am incheiat un numar mare de intelegeri amiabile in cauzele de natura repetitiva. Daca in 2006 au fost incheiate 16 amiabile, in 2007 – 18, deja in 2008 – 60, iar in 2009 – 90. Incheierea unui numar mare de intelegeri amiabile a fost privita favorabil chiar in Raportul Departamentului de Stat al SUA cu privire la situatia drepturilor omului din Romania. Pe de alta parte, am lansat un dialog activ cu reprezentantii institutiilor de la Strasbourg, atat cei ai Curtii Europene a Drepturilor Omului, cat si cei ai Serviciului pentru Executarea Hotararilor CEDO. Am incercat sa creez punti de legatura directe intre reprezentantii institutiilor din Romania, pe de o parte, si reprezentantii Curtii Europene a Drepturilor Omului sau ai Consiliului Europei, pe de alta parte. Astfel, am intermediat o serie de intalniri, am organizat in Romania 6 vizite ale reprezentantilor de la institutiile amintite (3 de la Curte si 3 de la Serviciul pentru Executarea Hotararilor CEDO). De asemenea, cu sprijinul CSM si al Ministerului Public am reusit sa facilitam efectuarea unor vizite ale magistratilor la CEDO.
Asadar un castig ireversibil este dat de schimbarea perceptiei reprezentantilor Curtii Europene in special cu privire la Romania, la sistemul judiciar din Romania si la profesionistii din Romania in subsidiar.
O alta chestiune care ar mai trebui mentionata ar fi ca am reusit sa creez la Agentul Guvernamental o echipa omogena, specializata pe anumite categorii de cauze, conform noilor provocari pe care le ridica jurisprudenta Curtii Europene, echipa alcatuita din magistrati, diplomati si chiar fosti juristi la grefa Curtii Europene.
In momentul in care fusesem numit, deja detasari nu se mai faceau. Pe de alta parte, personalul era fluctuant pentru ca Agentul Guvernamental a constituit o pepiniera foarte buna si pentru alte zone.

2. Ati avut o activitate foarte intensa. Cu ce rezultate?

Cred ca rezultatele au inceput sa se vada curand si daca in 2007 aveam 4 cauze castigate dupa comunicarea de catre Curte, in 2008 am avut 17, in 2009, 31 iar anul acesta, pana la zi, avem 45.
In ce priveste aceste cauze, tin sa subliniez ca au fost unele dosare castigate in ciuda pronosticurilor negative de dupa comunicarea cauzei de catre Curte. De exemplu in cauza Farcas care s-a solutionat chiar anul acesta si in care a fost audiere publica imi amintesc ca se faceau spete cu caracter didactic, iar violarile identificate de cei care le solutionau erau mai multe chiar decat posibilele incalcari puse in discutie de Curte. Totusi, in urma audierii publice desfasurate la Curtea Europeana, plangerea reclamantului, care era reprezentat de o casa de avocatura londoneza, a fost respinsa ca inadmisibila dupa ce Curtea si-a insusit argumentele noastre.

3. De ce este nevoie de magistrati la Agentul Guvernamental? Aceasta presupune detasare de la instanta/ parchetul de unde provin, ceea ce inseamna mai multa munca pentru colegii ramasi. La un moment dat, se vor intoarce la instanta/parchet…

In primul rand, vreau sa subliniez ca magistratii detasati la Agentul Guvernamental si-au demonstrat pe deplin utilitatea, nu sunt supusi deprofesionalizarii ca in alte institutii care nu au legatura cu sistemul judiciar si efectueaza o activitate care are stransa legatura cu activitatea de magistrat sau cu formarea lor initiala. Acestia motiveaza pe marginea unor cauze, cauta argumente din perspectiva Conventiei europene a drepturilor omului si incearca sa demonstreze compatibilitatea dreptului intern cu Conventia.
In al doilea rand, de regula, o condamnare la Curtea Europeana a Drepturilor Omului este perceputa ca un vot de blam asupra justitiei. Astfel, ei lucreaza tot pentru credibilitatea sistemului judiciar, adica a colegilor. Numarul de 5 magistrati detasati la Agentul Guvernamental este insignifiant raportat la beneficiile aduse sistemului.
In al treilea rand, luand contact cu activitatea unei instante internationale, ei identifica vulnerabilitatile institutionale interne si, cu siguranta nu mai repeta greselile la care ar fi putut fi expusi anterior.
In al patrulea rand, ar trebui subliniat ca in cadrul acestei institutii intre magistrati si diplomati s-a creat o simbioza perfecta, unde s-au schimbat reciproc valori, experiente, si nu in ultimul rand cred ca ar trebui subliniat ca sistemul judecatoresc a reprezentat o pepiniera de cadre extraordinara.
In ciuda perceptiei publice, cred ca in cadrul sistemului judiciar isi desfasoara activitatea o masa tacuta de profesionisti de o calitate exceptionala.

4. Cat dureaza in medie detasarea?

Inainte erau detasati pe 6 luni, maxim un an. Pentru prima data avem magistrati detasati pentru 3 ani, lucru care a dat stabilitate echipei. Cred ca pentru ei aceasta reprezinta o experienta fantastica, experienta pe care ei au posibilitatea sa o disemineze in sistem.
Niciunul dintre magistrati care si-a desfasurat, la un moment dat, activitatea la Agentul Guvernamental, nu a regretat experienta la Agentul Guvernamental.
Dintre magistratii care au lucrat in ultimii trei la Agentul Guvernamental ii amintesc pe judecatorii Manuela Ludusan, Bogdan Cristea, Irina Cioponea, Mihaela Darabana, dar si Ruxandra Pasoi (fost coagent) sau diplomatii Ioana Ilie, Roxana Caprosu. Sper sa nu fi omis pe cineva.
Echipa actuala este formata din magistrati: Ileana Popa (fost coagent), judecator Gabriel Caian, judecator Alexandra Neagu, judecator Irina Cambrea, procuror Cristina Bunea, procuror Flavian Popa si diplomati: Carmen Ciuta (coagent), Ileana Popescu, Cristina Morariu, Madalina Morariu, Dragos Dumitrache, Aurelian Rugina.

5. Care sunt cele mai dese cauze ale Romaniei la CEDO, din punct de vedere al obiectului? Care sunt reusitele Agentului Guvernamental la CEDO?

In primul rand, cauzele privind dreptul de proprietate care in ultimii ani au reprezentat mai mult de jumatate din jurisprudenta Romaniei in fata Consiliului Europei.
In al doilea rand, cele privind neexecutarea hotararilor judecatoresti.
In al treilea rand, cele privind durata excesiva a procedurilor judiciare.
Un alt grup de cauze care a fost epuizat, dar care s-a cuantificat la condamnari, este cel privind recursul in anulare.
Din pacate, cauzele Romaniei au evoluat in special din punct de vedere cantitativ si de cele mai multe ori pe probleme repetitive.
Trebuie precizat ca prin intermediul Agentului Guvernamental Statul roman a intervenit in unele situatii, in fata Curtii Europene pentru protejarea drepturilor si libertatilor unor cetateni romani in situatia in care acestea le-au fost incalcate de alte state. As tine sa mentionez aici cauza Ilascu c. Moldova si Rusia in care Curtea a pronuntat hotararea inca din 2004, Ivantoc c. Moldova, dar si Tanase si Chirtoaca c. Moldova la care impreuna cu colegii din minister am participat inclusiv la audiere.

6. Ati cunoscut judecatori ai Curti Europene. Care v-a impresionat cel mai mult? Raportat la pregatirea profesionala…

Desi nu i-am fost student, am o slabiciune pentru judecatorul nostru national, domnul profesor Corneliu Birsan si sunt convins ca nu sunt singurul profesionist al dreptului care are aceasta slabiciune.
Totusi, mai ales in Sectia care judeca cauzele romanesti sunt foarte multi judecatori interesanti nu numai din punct de vedere profesional, ci si personal. L-as mentiona aici pe presedintele Sectiei, Josep Casadevall, unul din potentialii viitori Presedinti ai CEDO, pe judecatorul national olandez Egbert Myjer, fost procuror, care are o forta a argumentului deosebita si face deseori opinii separate chiar in favoarea Romaniei in hotarari de condamnare.

7. Curtea, prin hotararile sale, constata ca sunt anumite probleme sistemice, a caror rezolvare, uneori, presupune solutii legislative. Care este timpul de reactie al Statului roman? Cat de dornic este statul sa rezolve aceste probleme?

In general, statul a fost mai mult reactiv si mai putin proactiv. Altfel multe schimbari au venit abia dupa ce Curtea Europeana a constatat existenta unei incalcari, desi era limpede ca modul cum era reglementata institutia la acel moment era neconform jurisprudentei Curtii (de exemplu, cauza Pantea care a revolutionat arestarea preventiva in Romania).
Alteori, s-a remarcat o rezistenta institutionala, schimbarea venind mult mai tarziu, dupa constatarea incalcarii de catre Curtea Europeana. Astfel, recursul in anulate in materie civila a fost abrogat in 2003, desi hotararea in cauza Brumarescu a fost pronuntata in 1999.
De regula, problemele Romaniei la Curtea Europeana vin fie ca urmare a esecului unor reforme postcomuniste, fie a faptului ca multe institutii nu sunt inca asezate, fie a lipsei de responsabilitate sau a neglijentei in cazuri particulare a unor functionari ai statului.
De cele mai multe ori e foarte usor sa dam vina pe sistem in ansamblu, sa impartim responsabilitatea si sa evitam o realitate, aceea ca sistemul are un nume, ca e alcatuit din noi si pana la urma noi toti suntem cei care-l definim.
In cadrul sistemului intern totusi, judecatorii romani sunt printre cei mai buni asimilatori ai Conventiei europene a drepturilor omului.

8. S-a vorbit si se vorbeste mult de hotararea pilot in problema caselor nationalizate. De ce acum aceasta hotarare si de ce nu a dat Curtea mai demult aceasta hotarare? Practic rezolvarea este in mainile Guvernului. Cum credeti ca se va rezolva problema?

Regret ca hotararea pilot nu a fost initiata mai demult, poate chiar din 2005, de cand a dat Curtea hotararea in cauzele Strain si Padurar. Am fi evitat sute de condamnari si s-ar fi pus capat uneia dintre problemele cele mai mari ale Romaniei postcomuniste.
Sunt optimist in ceea ce privește reusita hotararii pilot. Pana acum toate procesele pilot initiate de Curtea Europeana au avut succes, iar o nereusita a acestei proceduri ar reprezenta in egala masura un esec chiar si pentru Curtea Europeana.

9. Daca in cazul legii aplicarea ei nu este unitara, ati intalnit si in cazul Conventiei interpretari interesante?

Ganditi-va ca avem cauze unde am fost condamnati, desi hotararea judecatoreasca interna era motivata pe argumente rezultand din jurisprudenta CEDO. In plus, avem o practica judecatoreasca divergenta, hotararile contradictorii gasindu-si argumentarea pe baza jurisprudentei CEDO. Or, o jurisprudenta neunitara este de neacceptat din punctul de vedere al Curtii Europene. Concluzia: probabil ca cineva interpreteaza Conventia europeana impotriva spiritului ei.
Apreciez ca fiind foarte utile demersurile initiate atat de institutii ale sistemului judiciar, cat si de alti profesionisti ai dreptului, de publicare a jurisprudentei nationale. Astfel de demersuri vin sa intareasca remediile nationale si se incadreaza inclusiv in planul de actiune de reforma a Curtii Europene.

Forma integrală se poate citi pe
Interviuri juridice.ro