Principalele modificari propuse prin Proiectul noului Cod al Muncii

Principalele modificari propuse prin proiectul de modificare si completare a Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, vizeaza urmatoarele aspecte:

1) Flexibilizarea angajarii pe durata determinata prin prelungirea valabilitatii contractului individual de munca pe perioada determinata.

2) A fost propusa flexibilizarea perioadelor de referinta utilizate pentru calculul mediei orelor de munca. Propunerile de modificare s-au facut in concordanta cu prevederile Directivei nr.2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru.

3) Pentru combaterea muncii la negru proiectul de modificare a Codului Muncii prevede inasprirea drastica a sanctiunilor pentru cei ce utilizeaza forta de munca fara forme legale.

4) Modificarea criteriilor in cazul concedierilor colective.

5) Au fost eliminate prin proiectul de modificare a Codului Muncii reglementarile exhaustive privind organizarea sindicatelor, patronatelor, contractelor colective si solutionarea conflictelor de munca, acestea urmând a fi reglementate corespunzator prin lege speciala pentru a evita paralelismul juridic si eventualele neconcordante rezultate in urma actelor normative specifice.

6) Putem mentiona modificarile aduse in ceea ce priveste perioada de proba la angajare care a fost crescuta de la 30 la 45 de zile pentru functiile de executie, respectiv de la 90 la 120 pentru functiile de conducere.

7) De asemenea, se propune eliminarea interdictiei de angajare succesiva a mai mult de 3 persoane pentru acelasi post asa cum este prevazut, in mod restrictiv, in actuala reglementare, intrucât in practica se poate ajunge la blocarea unor posturi daca, persoanele selectate in vederea angajarii pentru acelasi nu corespund profesional.

8) La art. 40 la lit. f) se prevede dreptul angajatorului de a stabili obiectivele de performanta individuala, precum si criteriile de evaluare a realizarii acestora. Propunerea creeaza posibilitatea pentru angajator de a stabili obiective si criterii de performanta pentru salariatii proprii. Aceasta masura poate ajuta la cresterea competentei si la gradului de expertiza al salariatilor. De altfel, obligatia angajatorului de a comunica salariatului obiectivele de performanta si criteriile de evaluare a realizarii acestora a fost introdusa in textul Codului Muncii la incheierea contractului individual de munca. Tot acolo a fost prevazuta si obligatia angajatorului de a prezenta salariatului si fisa postului la incheierea contractului individual de munca.

9) Posibilitatea prelungirii delegarii pe perioade succesive de maxim 60 de zile, numai cu acordul salariatului a fost propusa pentru a facilita desfasurarea activitatii angajatorului in efectuarea anumitor lucrari care necesita o perioada de timp mai mare decât termenul prevazut de actuala reglementare. In toate situatiile prelungirea delegarii se poate face numai cu acordul salariatului.                          

10) La recomandarea Comisiei Europene in acord cu practica europeana in domeniu si pentru a asigura nivelul optim de protectie al salariatilor a fost propusa cresterea duratei preavizului de la 15 la cel mult 20 zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, respectiv de la 30 la cel mult 45 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere. Comisia Europeana a apreciat ca termenul de preaviz stabilit in Codul Muncii este prea scurt si ca ar fi oportuna atât pentru angajator, cât si pentru salariat cresterea termenului de preaviz, atât in cazul functiilor de executie, dar mai ales in cazul functiilor de conducere.

11) Ca element de flexibilizare a pietei muncii in proiectul de modificare a Codului muncii au fost preluate prevederile directivei europene privind agentul de munca temporara, potrivit careia se elimina orice restrictie sau interdictie privind utilizarea muncii temporare, reglementata conform legii.

12) Compensarea muncii suplimentare. Pentru optimizarea esalonarilor timpului liber acordat in compensarea muncii suplimentare termenul de acordare a orelor libere platite a fost crescut de la 30 la 60 de zile de la efectuarea orelor suplimentare.

13) Eliminarea anumitor neconcordante referitoare la reprezentantii salariatilor si ai organizatiilor sindicale. La art. 224 alin. (1) a fost eliminata interdictia de constituire a reprezentantilor salariatilor in cazul in care in unitate exista cel putin un membru de sindicat, fiind inlocuita cu propunerea ca reprezentantii salariatilor sa poata fi alesi numai in unitatile in care nu exista organizatii sindicale reprezentative conform legii. In acest sens, in cazul in care nu exista organizatie sindicala reprezentativa in unitate, reprezentantii salariatilor pot sa desfasoare activitati specifice sindicatelor. Prin proiectul de lege s-a propus ca reprezentantii salariatilor sa poata negocia incheierea unui contract colectiv de munca, posibilitate de altfel, reglementata si in Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca.

14) Clarificari privind jurisdictia muncii in ceea ce priveste competenta teritoriala a instantei de judecata. S-a propus eliminarea echivocului referitor la competenta teritoriala a instantei de judecata in material conflictelor de munca. Instanta competenta sa solutioneze conflictele de munca este instanta in a carei circumscriptie reclamantul (de obicei salariatul) isi are domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, sediul. Au fost abrogate explicit prevederile art. 72 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, cu modificarile si completarile ulterioare prin care competenta in materia solutionarii conflictelor de era instanta in a carei circumscriptie isi are sediul unitatea.