Despre propunerile de modificare ale Codului muncii
Andrei SAVESCU
1. Care este opinia dumneavoastra cu privire la noul proiect de Cod al muncii? Este nefavorabil angajatilor?
Preconizatele modificari ale Codului muncii aduc mai multe prevederi care vor influenta negativ interesele nemijlocite ale salariatilor. In masura in care interesele salariatilor sunt comune cu cele angajatorilor de a se desfasura cat mai bine activitatea economica, modificarile Codului muncii nu vor influenta negativ, ele insele, interesele salariatilor.
2. Cum interpretati noua prevedere conform careia reprezentantii salariatilor vor fi imputerniciti sa semneze contractele colective de munca?
Propunerea de modificare are sensul de a largi sfera situatiilor in care exista contract colectiv de munca la nivel de unitate. Cred ca este bine sa fie contracte de munca la nivel de unitate, mai bine adaptate specificului activitatii la nivelul angajatorului. In orice caz, contractul de munca la nivel de unitate nu va putea restrange drepturile pe care lucratorii le au potrivit legii.
3. Cum comentati extinderea perioadei de proba?
Modificarile pregatite pentru perioada de proba par a avea, intr-adevar, menirea sa lase angajatorului o libertate mai mare, o putere mai mare. Intotdeauna exista in astfel de situatii portite de abuz. Nu cred ca angajatorii au de plano interesul sa faca abuzuri, ci au interesul sa gaseasca persoane potrivite. Fireste ca vor exista abuzuri. Exista si acum… Acest tip de elemente de noutate in Codul muncii prefigureaza o noua conceptie cu privire la reglementarea raporturilor de munca: mai multa libertate pentru cel care plateste. Fara indoiala, pentru salariati nu este un lucru bun, intrucat salariatii au interesul sa nu existe perioada de proba si sa nu existe concediere.
4. Este extinderea perioadei de preaviz impus angajatilor care demisioneaza favorabila angajatului sau nu?
Marirea preavizului acordat de salariat angajatorului in caz de demisie este radicala. Faptul ca vorbim de 20 de zile in loc de 15 este cvasi-nesemnificativ. Mai intai important este alt element de noutate: vorbim de o perioada minima, adica salariatul si angajatorul pot conveni un previz mai mare, pana acum termenul de preaviz prevazut de Codul muncii era unul maxim. Daca textul proiectului va deveni lege, noul continut al art. 79 alin. (4) din Codul muncii va fi: „Termenul de preaviz este cel convenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz cel prevazut in contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mic de 20 zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, respectiv nu poate fi mai mic de 45 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere”. Cu alte cuvinte, salariatul si angajatorul pot conveni, cu ocazia incheierii contractului individual de munca sau mai tarziu, un termen de preaviz de, sa spunem, 200 de zile lucratoare. Cum suna?
5. Ce parare aveti despre prevederea care permite suspendrea de drept a contractului de munca pe perioada grevei? Nu este aceasta o incalcare a dreptului la greva?
„Incalcare” este un cuvant aspru. As spune mai degraba ca este vorba despre o circumstantiere. Este clar ca ratiunea legiuitorului a fost ca salariatii st nu fie platiti pe timpul grevei, timp in care nu lucreaza, e adevarat, dar si ca ei sa poata fi inlocuiti. Intrebarea daca asta inseamna o incalcare a dreptului la greva trebuie sa primeasca un raspuns negativ, insa este relevant faptul ca proiectata modificare cauta sa atenueze presiunea economica pe care greva o genereaza asupra angajatorului. Cu alte cuvinte, dreptul la greva nu este afectat, dar greva pierde din eficienta.
6. Care este opinia dvs. despre dreptul conferit angajatorului de a trimite angajatul in concediu fara plata pe o perioada de maxim 15 zile pe an? Se pot crea abuzuri?
Abuzul va putea consta in trimiterea salariatilor acasa din cand in cand… Dar nu acesta este lucrul cel mai pozitiv pentru angajator, ci faptul ca eliminarea din cuprinsul art. 52 alin. (1) lit. d) a referirii la „motive economice, tehnologice, structurale sau similare” de intrerupere temporara a activitatii ar pune capat unei practici neunitare a instantelor judecatoresti, in sensul ca ar deveni clar ca intreruperea activitatii nu trebuie sa fie justificata in niciun fel…
7. Conform proiectului noului Cod al muncii, va putea angajatorul sa incheie contracte pe perioada determinata cu mai multa usurinta decat pana in prezent?
Şi acum poate sa incheie cu usurinta contracte de munca pe perioada determinata, insa viitoarea reglementare va fi chiar incurajatoare in acest sens, intrucat permite incheierea de astfel de contracte pe o perioada de trei ani, ceea ce inseamna destul de mult.
8. Estimati o crestere a litigiilor de munca in cazul in care un nou Cod al muncii va intra in vigoare?
Cred ca nu este vorba de un nou Cod al muncii, ci doar de o ajustare a celui vechi. Intr-adevar, modificarile sunt de natura a permite o presiune mai mare a angajatorilor asupra salariatilor. Cred ca numarul litigiilor se va micsora. Efectul general al modificarilor preconizate va fi, dupa parerea mea, reducerea costurilor de concediere suportate de catre angajatori si in general reducerea costurilor cu munca.
9. Credeti ca actualul Cod al muncii este prea rigid in comparatie cu legislatia altor state europene?
Sunt nevoit sa fiu rezervat cu astfel de aprecieri, care sunt, inevitabil, subiective. Codul muncii din Romania nu este rigid, in sine. El are o viziune, precum si multe lucruri perfectibile. Despre modificarile pe care, probabil, le va suferi in curand pot spune ca sunt un exemplu de adecvare a reglementarii la noua viziune a legiuitorului. In calitate de specialist in drept, nu este potrivit pentru mine sa ma pronunt cu privire la oportunitatea modificarilor. Daca este ceva de criticat, obiectul criticii nu cred ca trebuie sa fie legea. Mi se pare ca modificarile preconizate ale Codului muncii reflectă bine vointa legiuitorului..
Forma integrală se poate citi pe
Interviuri juridice.ro
