Concluziile Senatului cu privire la o serie de propuneri normative europene
In Monitorul Oficial nr. 178/14.03.2011 au fost publicate Hotararile nr. 13-17/2011 ale Senatului Romaniei cu privire la o serie de propuneri de regulamente si directive ale Parlamentului si ale Consiliului European.
1. Hotararea nr. 13/2011 cu privire la propunerea de directiva a Parlamentului European si a Consiliului privind controlul pericolelor de accidente majore care implica substante periculoase – COM (2010) 781 final
Senatul constata ca propunerea de directiva a Parlamentului European si a Consiliului privind controlul pericolelor de accidente majore care implica substante periculoase respecta principiul subsidiaritatii si al proportionalitatii, tinand cont de faptul ca actiunea la nivelul UE va atinge mai bine obiectivele stabilite pentru prevenirea si controlul accidentelor majore in intreaga UE si de faptul ca este acordata suficienta flexibilitate statelor membre in stabilirea modalitatilor de indeplinire a obiectivelor.
2. Hotararea nr. 14/2011 cu privire la comunicarea Comisiei catre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic si Social European, Comitetul Regiunilor si Banca Europeana de Investitii referitoare la concluziile celui de-al cincilea raport privind coeziunea economica, sociala si teritoriala: viitorul politicii de coeziune – COM (2010) 642 final
Pozitia preliminara a Senatului privind aspecte cheie ale viitorului politicii de coeziune post 2013 este urmatoarea:
a) considera ca politica de coeziune ofera unele dintre cele mai vizibile beneficii pentru cetatenii UE si este un instrument esential pentru atingerea obiectivelor fundamentale ale UE;
b) considera ca politica de coeziune este o „politica de dezvoltare pentru Europa“ care va contribui decisiv la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020;
c) sustine pozitia preliminara a Guvernului Romaniei privind viitorul politicii de coeziune si demersurile initiate de Romania in acest domeniu;
d) sprijina puternic mentinerea unei ponderi importante a politicii de coeziune in cadrul bugetului comunitar post 2013;
e) subliniaza ca, in vederea reducerii disparitatilor socio-economice si teritoriale in cadrul UE, tarile si regiunile cel mai putin dezvoltate trebuie sa fie principalele beneficiare ale politicii de coeziune;
f) este in favoarea unei mai mari concentrari tematice a interventiilor finantate din politica de coeziune, in stransa legatura cu Strategia Europa 2020, statele membre si regiunile trebuind insa sa aiba posibilitatea de a selecta prioritati si domenii de interventie in functie de conditiile si provocarile socioeconomice si teritoriale specifice. Tarile si regiunile cel mai putin dezvoltate trebuie sa aiba la dispozitie o gama mult mai diversificata de interventii, inclusiv in domenii care pot fi mai putin corelate cu agenda Europa 2020;
g) apreciaza ca, din punct de vedere al domeniilor de interventie, prioritare pentru Romania sunt: investitiile in infrastructura de transport de interes european, national si regional, inclusiv imbunatatirea conectivitatii intre polii de crestere nationali si regionali; investitiile majore in infrastructura de mediu; cresterea eficientei energetice si utilizarea de surse regenerabile de energie si de tehnologii mai ecologice; dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere prin promovarea cercetarii, dezvoltarii tehnologice si inovarii, precum si prin incurajarea utilizarii la scara larga a tehnologiilor informatiei si a mijloacelor moderne de comunicare; dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii acestuia; dezvoltarea infrastructurii de sanatate; consolidarea capacitatii administrative;
h) sustine mentinerea actualei configuratii a politicii de coeziune, bazata pe cele 3 obiective (convergenta, competitivitate regionala si ocupare si cooperare teritoriala europeana) care trebuie sa se sprijine reciproc printr-o complementaritate sporita si mentinerea obiectivului convergenta in centrul politicii de coeziune;
i) sprijina consolidarea dimensiunii strategice a obiectivului cooperare teritoriala europeana si cresterea eficientei utilizarii fondurilor alocate;
j) sustine elaborarea de catre Comisia Europeana, in parteneriat cu statele membre, a unui Cadru strategic comun pentru Fondul european de dezvoltare regionala, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala si Fondul european pentru pescuit care sa stabileasca liniile directoare pentru implementarea acestor instrumente ale bugetului comunitar. Aceasta nu trebuie insa sa afecteze cheia de alocare financiara pe cele 3 politici vizate (politica de coeziune, politica agricola comuna si politica pentru pescuit si afaceri maritime) si nici specificitatea si valoarea adaugata a interventiilor fiecarui fond;
k) este in favoarea propunerilor Comisiei Europene privind uniformizarea intr-o mai mare masura a regulilor de implementare a fondurilor comunitare intre diversele politici, precum si extinderea utilizarii metodelor simplificate de decontare a cheltuielilor. Acest proces presupune totusi o analiza atenta a oportunitatii impunerii unor reguli si practici utilizate pentru unele instrumente financiare comunitare si la nivelul altor politici ale caror specificitati solicita o abordare diferita;
l) apreciaza ca Fondul social european (FSE), componenta esentiala a politicii de coeziune, va conduce la o coeziune sociala efectiva si la realizarea unor progrese substantiale in vederea atingerii tintelor Strategiei Europa 2020. Prioritatile FSE trebuie sa se bazeze pe obiectivele politice continute in „Orientarile integrate Europa 2020“, insa intensitatea sprijinului trebuie sa fie diferentiata intre state si regiuni in concordanta cu situatia socioeconomica si cu tintele asumate pentru Strategia Europa 2020;
m) este in favoarea mentinerii abordarii bazate pe elaborarea si negocierea cu Comisia Europeana a unor documente strategice de referinta asa cum este cazul Contractului partenerial de dezvoltare si investitii, propus pentru politica de coeziune;
n) sustine imbunatatirea mecanismelor decizionale aferente politicii de coeziune la nivel comunitar si national si aplicarea principiului parteneriatului in toate etapele planificarii si implementarii interventiilor finantate in cadrul acestei politici;
o) respinge posibilitatea revizuirii alocarilor nationale si regionale in functie de „capacitatea de absorbtie“, aceasta nereprezentand un criteriu obiectiv si cuantificabil. Mai mult decat atat, o astfel de abordare ar avea un efect contrar asupra eforturilor regiunilor mai putin dezvoltate de a reduce decalajele semnificative de ordin economic, social si teritorial;
p) se pronunta in favoarea motivarii statelor membre pentru valorificarea fondurilor comunitare gestionate, prin mecanisme de stimulare echitabile, in vederea promovarii abordarii bazate pe orientarea spre rezultate;
q) nu este in favoarea stabilirii unor conditionalitati negative suplimentare pentru fondurile structurale si de coeziune, avand in vedere ca reglementarile actuale furnizeaza suficiente parghii pentru ca obiectivele fondurilor si ale programelor sa fie puse in aplicare in mod corespunzator. Noua politica de coeziune nu trebuie sa includa conditionalitati ce nu au legatura directa cu implementarea interventiilor finantate din fonduri structurale si de coeziune;
r) apreciaza ca stabilirea unui sistem de rezerve de performanta poate fi un instrument adecvat de stimulare a performantelor statelor membre si regiunilor;
s) subliniaza necesitatea mentinerii rolului predominant al abordarii pe baza de grant in implementarea interventiilor cofinantate din fonduri comunitare, in special in regiunile mai putin dezvoltate ale UE;
s) considera necesara, cu privire la procedura de audit, simplificarea reala si eficace a regulilor de management si control, in vederea maximizarii impactului resurselor financiare investite si a reducerii poverii administrative. Referitor la obiectivul cooperare teritoriala europeana in particular, considera ca se impune simplificarea substantiala a regulilor de implementare si control, cu luarea in considerare a contextului complex in care acest tip de interventii se deruleaza;
t) considera ca in ceea ce priveste disciplina financiara, mentinerea exigentelor actuale contribuie la realizarea si punerea in aplicare a obiectivelor fondurilor si programelor;
t) subliniaza importanta consolidarii dimensiunii urbane a politicii de coeziune, in paralel cu promovarea, impreuna cu politica agricola comuna, a unor legaturi urban-rural mai stranse si mai coerente;
u) considera ca politica de coeziune trebuie sa sustina elaborarea si implementarea de strategii macroregionale, precum Strategia UE pentru regiunea Dunarii;
v) considera ca, referitor la conceperea unei categorii intermediare de regiuni pentru a sustine regiunile pentru care procesul de reducere a decalajului nu s-a incheiat inca, sunt necesare mai multe informatii pentru a determina impactul unei astfel de propuneri prin prisma numarului de regiuni vizate si a nivelului alocarilor aferente;
w) sprijina stabilirea unui regim de finantare specific pentru regiunile-capitala care in viitoarea perioada de programare nu se vor mai incadra in obiectivul convergenta.
3. Hotararea nr. 15/2011 cu privire la propunerea de regulament al Parlamentului European si al Consiliului privind competenta judiciara, recunoasterea si executarea hotararilor in materie civila si comerciala – COM (2010) 748 final
Senatul constata ca propunerea de regulament al Parlamentului European si al Consiliului privind competenta judiciara, recunoasterea si executarea hotararilor in materie civila si comerciala respecta principiile subsidiaritatii si proportionalitatii, considerand ca obiectivul privind reglementarea cadrului pentru facilitarea solutionarii litigiilor transfrontaliere si a liberei circulatii a hotararilor in Uniunea Europeana nu poate fi atins prin reglementari adoptate numai la nivelul statelor membre si nici nu se depaseste ceea ce este necesar a se reglementa pentru realizarea acestui obiectiv.
4. Hotararea nr. 16/2011 privind respectarea principiilor de subsidiaritate si proportionalitate in cazul propunerii de directiva a Parlamentului European si a Consiliului de modificare a Directivei 2000/25/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 mai 2000 privind masurile care trebuie luate impotriva emisiei de poluanti gazosi si de pulberi provenind de la motoarele pentru tractoare agricole si forestiere si de modificare a Directivei 74/150/CEE a Consiliului – COM (2011) 1 final
In cadrul mecanismului exercitarii de catre parlamentele nationale ale statelor membre a controlului parlamentar privind respectarea principiilor de subsidiaritate si proportionalitate, Senatul Romaniei a fost sesizat (conform Protocolului nr. 2 anexa la Tratatul de la Lisabona) cu propunerea de directiva a Parlamentului European si a Consiliului de modificare a Directivei 2000/25/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 mai 2000 privind masurile care trebuie luate impotriva emisiei de poluanti gazosi si de pulberi provenind de la motoarele pentru tractoare agricole si forestiere si de modificare a Directivei 74/150/CEE a Consiliului – COM (2011) 1 final.
Comisia economica, industrii si servicii a constatat ca propunerea de directiva respecta principiile de subsidiaritate si proportionalitate, considerand ca asigurarea unei functionari continue a pietei interne prin cerinta ca tractoarele agricole sa respecte dispozitiile armonizate privind emisiile gazelor de esapament in mediu poate fi mai bine realizata la nivelul Uniunii, iar modificarea nu depaseste cadrul necesar atingerii obiectivelor prezentate mai sus. In cazul Romaniei, numarul redus de astfel de tractoare introduse pe piata nu va avea un efect negativ semnificativ in ceea ce priveste mediul.
5. Hotararea nr. 17/2011 cu privire la propunerea de regulament al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a cerintelor tehnice aplicabile transferurilor de credit si debitelor directe in euro si de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009 – COM (2010) 775 final
Senatul constata ca propunerea de regulament al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a cerintelor tehnice aplicabile transferurilor de credit si debitelor directe in euro si de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009 – COM (2010) 775 final respecta principiile subsidiaritatii si proportionalitatii, considerand ca planurile nationale nu sunt de natura sa asigure un impuls suficient pentru o migrare rapida si integrala catre zona unica de plati in euro (SEPA) si nu sunt coordonate la nivelul statelor membre.
Hotararile Senatului nr. 13-17/2011 au fost redactate in temeiul dispozitiilor art. 67, art. 148 alin. (2) si (3) din Constitutia Romaniei, republicata, si ale Protocolului nr. 2 anexat Tratatului de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeana si a Tratatului de instituire a Comunitatii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008 si avand in vedere:
• Raportul Comisiei pentru administratie publica, organizarea teritoriului si protectia mediului nr. XXX/24/15.02.2011;
• Raportul Comisiei pentru administratie publica, organizarea teritoriului si protectia mediului nr. XXX/452/16.02.2011;
• Raportul Comisiei pentru buget, finante, activitate bancara si piata de capital nr. XXII/117/16.02.2011;
• Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari nr. 50/15.02.2011;
• Raportul Comisiei pentru buget, finante, activitate bancara si piata de capital nr. XXII/125/22.02.2011.
