CSM apara reputatia profesionala a fostului procuror sef DIICOT, Teodora Molnar
In sedinta din data de 24 martie 2011, Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii si-a insusit Nota Inspectiei Judiciare de pe langa Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, care s-a sesizat din oficiu privind aspectele semnalate in ziarul local „Gazeta de Cluj” din data de 28 octombrie 2010, care a publicat articolul „Teodora Molnar, pe esafodul justitiei”.
In cuprinsul articolului, autorul face aprecieri cu privire la disparitia sumei de aproximativ 20.000 euro, bani confiscati la data de 25 februarie 2004, cu prilejul perchezitionarii autoturismului cu numar de inmatriculare B-93-EXP, apartinand firmei „Ortadogu” si in care se aflau cetatenii turci G. B., M. S. si numitul S. E. In esenta, se sustine ca exista o diferenta de bani intre sumele mentionate in rechizitoriu ca urmand a fi confiscate si banii indisponibilizati in conturile BCR – Sucursala Cluj-Napoca.
Din verificarile efectuate de catre Serviciul de inspectie judiciara pentru procurori din cadrul Inspectiei Judiciare a reiesit faptul ca, prin rechizitoriul nr. 61/P/2004 din 18 martie 2004 intocmit de procurorul sef al Serviciului de Combatere a Criminalitatii Organizate si Antidrog, Teodora Molnar, si procurorul Doru Dobacan de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor I. I., P. V. M., G. C., G. M., G. B. si M. S. sub aspectul savarsirii infractiunilor prevazute de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, respectiv art. 26 raportat la art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000. S-a dispus si scoaterea de sub urmarire penala fata de invinuita M. E. si neinceperea urmaririi penale fata de S. E., sub aspectul savarsirii infractiunilor prevazute de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000. Totodata, din dosarul de urmarire penala mentionat, a rezultat ca, in temeiul art. 118 lit. d Cod penal si art. 17 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, s-a solicitat confiscarea bijuteriilor de aur si a banilor gasiti asupra inculpatilor, cu precizarea ca bijuteriile au fost predate in baza procesului verbal nr. 36 din 27 aprilie 2004 la Trezoreria Romana.
Sectia pentru procurori a Consiliului a retinut din verificari ca, prin sentinta penala nr. 296/2005 pronuntata de Tribunalul Suceava in dosarul nr. 5990/2004, definitiva prin decizia penala nr. 700/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, investita cu formula executorie, s-a dispus restituirea bunurilor si a sumelor de bani mai sus prezentate si supuse confiscarii. Numitii G. M., M. S., G. B. si G. C. au formulat o cerere de executare silita impotriva debitorului Trezoreria Romana, BCR si Ministerul Public pentru bunurile si sumele datorate.
La data de 3 septembrie 2007, executorul judecatoresc a emis o somatie catre Directia Generala a Finantelor Publice Cluj, act ce a fost comunicat contestatoarei la data de 4 septembrie 2007. Contestatia la executare a fost formulata la data de 19 septembrie 2007, cu respectarea termenului prevazut de art. 401 alin. 1 lit. c Cod procedura civila. La data de 15 noiembrie 2007, creditorii au depus la dosarul executional o cerere prin care arata ca solicita poprirea contului Directiei Generale a Finantelor Publice Cluj, in vederea recuperarii creantelor mentionate in cererea de executare silita.
Prin sentinta civila nr. 8819/2008 a Judecatoriei Cluj, s-a retinut ca in cauza nu sunt incidente prevederile Ordonantei Guvernului nr. 14/2007, care reglementeaza modul si conditiile de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii in proprietatea privata a statului, deoarece sumele in litigiu nu au intrat in proprietatea statului, ci acestea au facut obiectul unei masuri asiguratorii, ele nu au iesit din patrimoniul intimatilor, ci numai au fost indisponibilizate, in vederea confiscarii speciale, masura care nu a mai fost luata de instanta de judecata.
Ca atare, in lipsa unui titlu executoriu opozabil acesteia si in lipsa unei cereri de executare silita formulata de aceasta, instanta a admis contestatia la executare si a dispus anularea formelor de executare silita efectuate in dosarul executional. Impotriva acestei sentinte au formulat recurs intimatii creditori, recurs ce a fost admis in parte prin decizia nr. 1341/R/2008 din 20 noiembrie 2008 a Tribunalului Cluj, dispunand ca atare, continuarea executarii pentru sumele de 15.107 Euro, 17.350 USD si 2040 lei si anuland formele de executare pentru toate celelalte sume. Aceste sume au fost platite conform art. 117 pct. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 si art. 40 din Hotararea Guvernului nr. 731/2007 fiind virat cu Ordinele de plata nr. 116/20 februarie 2009, respectiv nr. 291 din 26 martie 2009, respectiv contravaloarea sumelor in valuta.
Totodata, prin sentinta civila nr. 9014/2009 din 17 iunie 2009 a Judecatoriei Cluj-Napoca, s-a respins ca neintemeiata contestatia la executare formulata de contestatoarea Directia Generala a Finantelor Publice Cluj in contradictoriu cu intimatii G. M., M. S., G. B. si G. C., care, intrucat si-au incasat debitul, renunta sa mai sustina exceptia autoritatii de lucru judecat. Sumele de bani confiscate au fost restituite pe cale civila conform hotararii judecatoresti definitive susmentionate, beneficiarii acestora (inculpatii turci trimisi in judecata), neavand obiectiuni cu privire la cuantumul acestora.
Cu privire la o parte din valuta neconvertibila, respectiv 6.050.000 lire turcesti, 750 lire turcesti in moneda, 400 forinti si 1.000 lire italiene, aceasta a fost depusa initial intr-un plic cusut, in dosarul penal nr. 5990/2004 al Tribunalului Suceava, iar instanta a dispus in sedinta publica din data de 20 iunie 2008, pastrarea acestor sume in seiful judecatoriei.
Prin sentinta penala nr. 296 din 8 septembrie 2005 pronuntata de Tribunalul Suceava in dosarul nr. 5990/2004, definitiva prin decizia penala nr. 267/25 septembrie 2006 pronuntata de Curtea de Apel Suceava in dosarul nr. 8808/39/2005, in ceea ce priveste pe inculpatii G. M., G. B., respectiv prin decizia penala nr. 700 din 7 februarie 2007 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in ceea ce-l priveste pe inculpatul G. C., s-a dispus restituirea sumelor de bani susmentionate catre inculpati.
Din relatiile transmise de conducerea Tribunalului Suceava, a rezultat ca, pana in prezent, nu au fost puse in executare dispozitiile referitoare la restituirea sumelor de bani, intrucat inculpatii G. M. si G. B. se afla in prezent in Penitenciarul Rahova, unde executa o pedeapsa de 10 ani inchisoare fiecare, pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, respectiv art. 26 Cod penal raportat la art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000. In ceea ce priveste inculpatul G. C., acesta a fost dat in urmarire internationala prin Biroul National Interpol nr. 7585 din 17 mai 2007, intrucat pe numele acestuia a fost emis mandatul de executare a pedepsei cu inchisoarea nr. 373/2005 in vederea executarii pedepsei de 10 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, precum si mandatul european de arestare.
Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a retinut, in concluzie, ca aspectele prezentate de autorul articolului susmentionat, care a sustinut ca, datorita neglijentei sau a relei credinte a procurorilor care au efectuat urmarirea penala in dosarul nr. 61/P/2004 al Serviciului de Combatere a Criminalitatii Organizate si Antidrog de la nivelul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Cluj, au disparut o parte a sumelor de bani individualizate in rechizitoriu, nu s-au confirmat.
Avand in vedere aceste aspecte, Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca autorul articolului a incercat, prin alegatiile publicate, care nu au avut niciun corespondent in realitatea faptica, sa o denigreze profesional si moral, sa o supuna neincrederii opiniei publice pe doamna procuror Teodora Molnar, fost procuror sef al DIICOT – Serviciul Teritorial Cluj. In situatia in care este afectat prestigiul procurorului, este vadit afectat si prestigiul justitiei in ansamblu, prin faptul ca atingerea adusa imaginii unui magistrat afecteaza implicit si imaginea justitiei.
Sectia pentru procurori a apreciat, totodata, ca reputatia profesionala si imaginea publica a doamnei procuror au fost afectate in mod nejustificat, cu rea-credinta, de consideratiile de presa referitoare la presupusa lipsa de corectitudine, intrucat acestea sunt de natura sa influenteze increderea cetatenilor si a justitiabililor in modul in care sunt instrumentate cauzele penale de catre procurori. Pe cale de consecinta, Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a procedat la apararea reputatiei profesionale a doamnei procuror Teodora Molnar.
Sursa: CSM