Curtea de Apel Bucuresti. Sentinta civila “Castelul Bran”

CURTEA DE APEL BUCURESTI – SECTIA A VIII-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

SENTINTA CIVILA Nr. 1.603/2008

sedinta publica din data de 27 mai 2008

M.Of. nr. 240 din 06.04.2011

Curtea compusa din:

Presedinte Alina Sutu
Grefier Mariana Cucu

Pe rol se afla pronuntarea asupra actiunii in contencios administrativ formulate de reclamantii Dominic Habsburg-Lothringen, Maria Magdalena Holzhausen si Elisabeth Sandhofer in contradictoriu cu paratul Guvernul Romaniei si cu intervenientii Cancelaria Primului-Ministru si Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor.

Dezbaterile au avut loc in sedinta publica de la 13 mai 2008, fiind consemnate in sedinta publica de la acea data, care face parte integranta din aceasta hotarare, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera si pentru a da posibilitate partilor sa depuna la dosar concluzii scrise, a amanat pronuntarea succesiv la 20 mai 2008 si la 27 mai 2008, cand a pronuntat urmatoarea sentinta:

CURTEA,

deliberand, retine urmatoarele:

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 21 noiembrie 2007, reclamantii Dominic Habsburg-Lothringen, Maria Magdalena Holzhausen si Elisabeth Sandhoferau chemat in judecata paratul Guvernul Romaniei, solicitand instantei sa dispuna anularea partiala a Hotararii Guvernului nr. 343/2007, si anume anexa nr. 1 – alin. 2 al articolului unic al hotararii Guvernului, obligarea paratului la repararea prejudiciului cauzat prin emiterea Hotararii Guvernului nr. 343/2007, reprezentat de diferenta de chirie lunara la care aveau dreptul in baza Hotararii Guvernului nr. 1.886/2006 si cea la care au fost indreptatiti in baza Hotararii Guvernului nr. 343/2007, diferenta inmultita cu numarul lunilor scurse de la emiterea Hotararii Guvernului nr. 343/2007 si pana la solutionarea irevocabila a cererii, si suspendarea executarii actului administrativ pana la solutionarea definitiva si irevocabila a actiunii.

In motivarea actiunii, reclamantii au aratat ca au devenit proprietari ai imobilului denumit generic „Castelul Bran“ prin Decizia de restituire nr. 35 din 18 mai 2006 emisa de Muzeul Bran, imobil compus din Castelul Bran, Casa de Ceai a Reginei Maria, Casa „Principesa Ileana“ si Casa administratorului, si titulari ai dreptului de folosinta speciala asupra imobilelor: Tabernacolul „Inima Reginei“, terenul aferent, parcul castelului, doua lacuri si drumul de acces.

In conformitate cu art. 16 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, reclamantii au obligatia legala de a mentine afectiunea imobilelor sus-mentionate pe o perioada de 3 ani de la data emiterii deciziei de restituire, avand in vedere ca acestea au in prezent afectatiune de muzeu.

In baza art. 16 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 a fost emisa Hotararea Guvernului nr. 1.886/2006 pentru stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor, aceasta fiind publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, la data de 10 ianuarie 2007.

Dupa numai 3 luni, Guvernul a modificat aceasta hotarare prin Hotararea Guvernului nr. 343/2007, micsorand in mod substantial chiria pe care proprietarii de imobil urmau sa o primeasca de la institutiile publice ce isi desfasoara activitatea in imobilele restituite.

Arata reclamantii ca aceasta din urma hotarare de Guvern vatama drepturile si interesele proprietarilor, deoarece introducerea unui nou criteriu de calcul, si anume „suprafata construita desfasurata sau suprafata de teren aferenta, inclusiv terenul de sub constructie“, stabileste un sistem arbitrar, prin care cuantumul chiriei este invers proportional cu suprafata imobilului.

Arata reclamantii ca in stabilirea acestei chirii nu pot fi avute in vedere considerente de protectie sociala a institutiilor care isi desfasoara activitatea in astfel de imobile, ci cuantumul chiriei ar trebui sa fie cat mai aproape de nivelul de piata, iar nu unul derizoriu si arbitrar stabilit.

Reclamantii considera ca este ilegal si abuziv faptul de a se micsora cuantumul chiriilor dupa doar 3 luni, fara a avea in vedere interesele proprietarilor si fara a avea vreo consultare cu reprezentantii acestora.

Paratul a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.

Arata paratul ca hotararea a fost adoptata prin insusirea proiectului initial de Cancelaria Primului-Ministru si Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor.

La elaborarea actului au fost respectate dispozitiile Legii nr. 24/2000 si ale Hotararii Guvernului nr. 50/2005.

Arata paratul ca odata cu punerea in practica a Hotararii Guvernului nr. 1.886/2006 s-a constatat faptul ca aceasta nu a avut in vedere impactul financiar al chiriilor in cazul imobilelor avand destinatia de licee, scoli, spitale, sedii de institutii publice, muzee cu suprafete construite desfasurate si teren aferent foarte mare.

S-a constatat ca la nivel local se intampina anumite dificultati in ceea ce priveste achitarea de catre utilizatorii imobilelor afectate unor activitati de interes public a chiriei, mai ales in ceea ce priveste imobilele cu suprafete mari.

S-a mai constatat ca nu a fost dimensionat in mod real cuantumul chiriilor in raport cu situatia reala a imobilelor care fac obiectul acestui act normativ.

Autoritatile locale au semnalat in numeroase cazuri ca sumele datorate cu titlu de chirie sunt foarte mari, disproportionate chiar si cu pretul pietei, in unele cazuri.

La dimensionarea cuantumului chiriei s-au avut in vedere, pe de o parte, influentele economice asupra utilizatorului actual, in sensul asigurarii suportabilitatii acestora din bugetele proprii, in conditiile mentinerii activitatii de utilitate publica in conditii optime si, pe de alta parte, asigurarea unui venit echilibrat pentru beneficiarii retrocedarii.

In cauza au fost formulate cereri de interventie in interesul paratului de Cancelaria Primului-Ministru si Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, cereri incuviintate in principiu de instanta.

Analizand actele depuse la dosar si dispozitiile legale aplicabile, Curtea constata ca actiunea este intemeiata, aceasta urmand a fi admisa in consecinta, pentru urmatoarele considerente:

Guvernul a adoptat hotararea ce face obiectul prezentei actiuni in anulare in aplicarea art. 16 alin. 2 din Legea nr. 10/2001.

Conform acestor dispozitii legale, Guvernul stabileste cuantumul chiriei de care beneficiaza proprietarii imobilelor afectate exclusiv si nemijlocit activitatilor de interes public pe o perioada de pana la 3 ani/5 ani.

La 21 decembrie 2006 a fost adoptata Hotararea Guvernului nr. 1.886, care stabileste si cuantumul chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul prevederilor art. 16 alin. 2 din Legea nr. 10/2001.

Criteriile pe baza carora Guvernul a stabilit cuantumul chiriilor sunt: afectatiunea imobilului, rangul localitatii, suprafata construita desfasurata, respectiv suprafata de teren aferent, inclusiv cel de sub constructie.

In aplicarea acestui act administrativ, cuantumul chiriei lunare cuvenite reclamantilor pentru imobilul „Castelul Bran“ era de 81.928 lei.

La propunerea intervenientilor, Cancelaria Primului-Ministru, respectiv Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, Guvernul a aprobat prin Hotararea ce face obiectul cauzei, nr. 343/11.04.2007, modificarea Hotararii Guvernului nr. 1.886 sus-mentionate.

Modificarea a constat in introducerea unui subcriteriu la cele existente – suprafata construita/suprafata de teren – prin stabilirea unor categorii de imobile (cu suprafata mai mica de 300 m2, intre 300 si 500 m2, intre 500 si 700 m2 etc.) si stabilirea unui cuantum al chiriei intr-un sistem descrescator, invers proportional cu suprafata imobilului.

In aplicarea acestei hotarari a Guvernului, conform Adresei nr. 63 din 23 ianuarie 2008 emise de administratorul Muzeului Bran (fila 67), cuantumul chiriei lunare cuvenite reclamantilor pentru imobilul „Castelul Bran“ este de 18.265 lei (aproximativ echivalentul sumei de 5.000 euro, calculat la un curs de 3,5 lei/euro).

In aplicarea prevederilor art. 13 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, „la primirea cererii, instanta dispune citarea partilor si poate cere autoritatii al carei act este atacat sa ii comunice de urgenta acel act, impreuna cu intreaga documentatie care a stat la baza emiterii lui, precum si orice alte lucrari necesare pentru solutionarea cauzei“, constatand ca din Nota de fundamentare a Hotararii Guvernului nr. 343/2007 rezulta ca initiativa proiectului de modificare a Hotararii Guvernului nr. 1.886/2006 se bazeaza pe constatari din practica, semnalari ale autoritatilor locale, analize ale unor situatii concrete, instanta a pus in vedere paratului sa depuna intreaga documentatie care a stat la baza adoptarii hotararii.

Paratul a aratat prin Adresa nr. 15A/2.021/CA din 5 mai 2008 (fila 79) ca la baza Hotararii Guvernului nr. 343/2007 a stat nota de fundamentare intocmita de Cancelaria Primului-Ministru si Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, precizand faptul ca potrivit Legii nr. 24/2000, republicata, si a Hotararii Guvernului nr. 50/2005, republicata, acesta este singurul act care sta la baza adoptarii unei hotarari de Guvern.

In nota de fundamentare se mentioneaza ca odata cu punerea in practica a Hotararii Guvernului nr. 1.886/2006 s-a constatat faptul ca aceasta nu a avut in vedere impactul financiar al chiriilor in cazul imobilelor cu suprafete construite desfasurate si teren aferent foarte mare. Se arata ca la nivel local se intampina anumite dificultati in ceea ce priveste achitarea de catre utilizatorii imobilelor afectate unor activitati de interes public a chiriei, mai ales in ceea ce priveste imobilele cu suprafete mari. S-a mai aratat ca nu a fost dimensionat in mod real cuantumul chiriilor in raport cu situatia reala a imobilelor care fac obiectul acestui act normativ.

Analizand dispozitiile hotararii Guvernului de modificare a Hotararii Guvernului nr. 1.186/2006 raportat la situatia de fapt din speta, Curtea retine urmatoarele:

Ca efect al adoptarii Hotararii Guvernului nr. 1.886/2006, s-a recunoscut reclamantilor dreptul la o chirie intr-un cuantum de 81.928 lei lunar (aproximativ 23.400 euro), pentru lipsa de folosinta a imobilului denumit generic „Castelul Bran“, imobil compus din Castelul Bran, Casa de Ceai a Reginei Maria, Casa „Principesa Ileana“ si Casa administratorului, respectiv Tabernacolul „Inima Reginei“, terenul aferent, parcul castelului, doua lacuri si drumul de acces.

Dupa 3 luni de la data intrarii in vigoare a acestui act se constata ca la nivel local se intampina dificultati in ceea ce priveste achitarea chiriei si faptul ca acest cuantum nu a fost dimensionat in mod real, deoarece, in cazul imobilelor cu suprafete mari, cuantumul chiriilor depaseste „cu mult pretul pietei“.

Instanta constata ca aceste argumente nu sunt dovedite.

In cazul imobilului din speta, ca efect al modificarii aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 343/2007, cuantumul chiriei datorate reclamantilor a scazut de aproape 5 ori (de la aproximativ 23.400 euro la aproximativ 5.000 euro).

Reclamantii sustin ca aceasta chirie este derizorie, fata de importanta imobilului, acesta aducand statului roman anul trecut venituri de aproximativ 1 milion euro.

Reclamantii nu au depus la dosar acte in dovedirea acestor sustineri, insa nici nu au fost contestate, fiind de notorietate faptul ca acest obiectiv turistic atrage anual sute de mii de vizitatori, surclasand toate celelalte obiective turistice din tara.

Curtea constata ca prin actul administrativ cu caracter normativ s-a adus o vatamare dreptului de proprietate al reclamantilor.

Obligatia indemnizarii echitabile a proprietarului pentru lipsa de folosinta asupra bunului sau a fost retinuta de Curtea Europeana a Drepturilor Omului inca din 1982 (Cauza Sporrong si Lonnroth contra Suediei), CEDO statuand ca aceasta decurge implicit din textul art. 1 din Protocolul nr. 1.

Prin modificarile adoptate prin Hotararea Guvernului nr. 343/2007, reclamantii au fost lipsiti de o parte majora a despagubirii recunoscute anterior prin hotarare a Guvernului, fara ca aceasta masura sa fie justificata.

Intervenienta Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor a invocat in apararea intereselor paratului Cauza Hutten-Czapska impotriva Poloniei, in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a acceptat posibilitatea unei reduceri, prin efectul legii, a chiriei percepute de un proprietar, atunci cand aceasta reducere este justificata de considerente de interes public care au un impact economic si social semnificativ.

Retinand ca intervenienta a invocat respectiva cauza la nivel de principiu, Curtea constata totusi ca respectivele considerente au fost enuntate de CEDO in conditiile in care a admis in speta ca legile poloneze de control asupra chiriilor isi au originea in lipsa de locuinte, nivelul scazut al ofertei de locuinte si costul ridicat al apartamentelor, fiind adoptate pentru a asigura protectia sociala a locatarilor si pentru a permite o trecere progresiva de la un sistem controlat de stat la un sistem contractual, in cadrul reformei fundamentale a statului, care a urmat prabusirii regimului comunist.

In speta supusa judecatii in prezenta cauza, intervenienta initiatoare a proiectului de hotarare a Guvernului prezinta obiectivul legitim, de „utilitate publica“, ca fiind unul de natura economica (asigurarea suportabilitatii chiriilor din bugetele proprii in conditiile mentinerii activitatii de utilitate publica in conditii optime).

Mai arata Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor ca perioada lipsirii de folosinta este scurta, fiind clar delimitata de lege, cheltuielile de intretinere sunt suportate de Muzeul Bran, proprietarii sunt scutiti de impozitul pe cladiri si terenuri, iar in situatia in care nu este necesara intreaga suprafata a imobilului pentru desfasurarea activitatii de interes public, aceasta poate fi restransa.

Subliniaza intervenienta ca nu se justifica stabilirea chiriei, proportional cu suprafata imobilului, intrucat imobilele se inchiriaza in ansamblul lor, nu in functie de suprafata pe care o au.

Curtea constata ca intre interesul public urmarit prin reducerea cuantumului chiriei ca urmare a incadrarii imobilului intr-o categorie a imobilului cu o suprafata foarte mare si asigurarea repararii prejudiciului produs proprietarului prin lipsirea de folosinta nu exista un just echilibru.

Se retine in primul rand faptul ca legalitatea hotararii Guvernului, act administrativ cu caracter de reglementare aplicabil tuturor subiectelor vizate, nu poate fi analizata in prezenta cauza decat prin raportare la situatia concreta supusa judecatii – incalcarea drepturilor reclamantilor.

Avand in vedere aceasta precizare, Curtea constata ca „necesitatea asigurarii suportabilitatii chiriilor din bugetele proprii in conditiile mentinerii activitatii de utilitate publica in conditii optime“ nu poate fi opusa proprietarilor reclamanti pentru a justifica reducerea chiriei lunare pentru folosinta domeniului Bran de la 23.400 euro la 5.000 euro, in conditiile in care din administrarea acestuia se obtin venituri la nivelul de aproximativ 1 milion euro anual.

Instanta constata ca noile dispozitii conform carora, in situatia in care nu este necesara intreaga suprafata a imobilului pentru desfasurarea activitatii de interes public, aceasta poate fi restransa nu sunt pertinente in speta in conditiile in care lipsa de folosinta a reclamantilor este in prezent totala.

Pe de alta parte, faptul ca „nu se justifica stabilirea chiriei proportional cu suprafata imobilului intrucat imobilele se inchiriaza in ansamblul lor, nu in functie de suprafata pe care o au“, reprezinta o apreciere fara suport juridic/tehnic, fiind evident ca nivelul chiriei pentru un imobil chiar fara relevanta istorica variaza in functie de suprafata in sens direct proportional, si nu invers.

Instanta mai retine ca celelalte elemente invocate de ANRP – perioada lipsirii de folosinta este clar delimitata de lege, cheltuielile de intretinere sunt suportate de administrator conform Legii nr. 10/2001, proprietarii sunt scutiti de impozitul pe cladiri si terenuri – au existat si au fost avute in vedere si la momentul adoptarii Hotararii Guvernului nr. 1.186/2006, in baza careia reclamantii aveau dreptul la o chirie de aproape 5 ori mai mare decat cea modificata.

Avand in vedere aceste considerente, Curtea retine ca la adoptarea Hotararii Guvernului nr. 343/2007, avand ca efect reducerea drastica a cuantumului indemnizatiei cuvenite proprietarului, nu s-a realizat un echilibru intre interesul public si dreptul reclamantilor la o despagubire rezonabila pentru lipsa de folosinta asupra proprietatii, aflata sub garantia si protectia legii fundamentale a tarii si a Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Aceste considerente se constituie in „cazuri justificate“ de suspendare a actului administrativ supus judecatii in acceptiunea art. 15, coroborat cu art. 14 din Legea nr. 554/2004, motiv pentru care, pentru prevenirea producerii unei pagube in patrimoniul reclamantilor, Curtea va suspenda executarea actului pana la solutionarea irevocabila a cauzei.

In conformitate cu prevederile art. 18 alin. 1 si pentru considerentele mai sus expuse, va anula dispozitia alin. (2) din anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 343/2007, si anume cea referitoare la stabilirea claselor de imobile in functie de suprafata construita/suprafata de teren, cu consecinta stabilirii cuantumul chiriei in functie de incadrarea in aceasta clasa.

In conformitate cu prevederile art. 18 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, pentru acoperirea prejudiciului produs, Curtea va obliga paratul la plata sumei de 63.663 lei lunar de la data punerii in aplicare a Hotararii Guvernului nr. 343/2007 pana la anularea acesteia (reprezentand diferenta dintre cuantumul chiriei de care beneficiau reclamantii in baza Hotararii Guvernului nr. 1.186/2006 si cea de care beneficiaza in baza Hotararii Guvernului nr. 343/2007).

Vazand si prevederile art. 274 din Codul de procedura civila,

PENTRU ACESTE MOTIVE

in numele legii

HOTARASTE:

Admite actiunea formulata de reclamantii Dominic Habsburg-Lothringen, Maria Magdalena Holzhausen si Elisabeth Sandhofer, prin S.C.A. „Rubin Meyer Doru & Trandafir“, cu sediul in Bucuresti, str. Putul cu Plopi nr. 7, sectorul 1, in contradictoriu cu paratul Guvernul Romaniei, cu sediul in Piata Victoriei nr. 1, sectorul 1, Bucuresti.

Respinge cererile de interventie formulate de Cancelaria Primului-Ministru, cu sediul in Piata Victoriei nr. 1, sectorul 1, Bucuresti, si Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, cu sediul in Calea Floreasca nr. 202, sectorul 1.

Suspenda executarea Hotararii Guvernului nr. 343/2007 – anexa nr. 1 (alin. 2), pana la solutionarea irevocabila a cauzei.

Anuleaza partial Hotararea Guvernului nr. 343/2007, si anume anexa nr. 1 (alin. 2).

Obliga paratul la plata sumei de 63.663 lei lunar de la data punerii in aplicare a Hotararii Guvernului nr. 343/2007 pana la anularea acesteia si la plata sumei de 51 lei reprezentand cheltuieli de judecata.

Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.

Pronuntata in sedinta publica astazi, 27 mai 2008.

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close