Propuneri de imbunatatire a Codului fiscal
La Conferinta de presa din 24 martie 2011, Consiliul al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania si-a prezentat solicitarile de imbunatatire a Codului fiscal, formuland urmatoarele propuneri principale:
1. Diminuarea cu 5 procente a cotelor de contributii de asigurari sociale
In prezent cotele de contributii sociale aplicate in Romania, in procent de 60.95%, (32,5% pentru asigurat si 28,45% pentru angajator) sunt unele dintre cele mai ridicate din UE. Aceasta valoare ridicata a contributiilor sociale descurajeaza firmele, in general IMM-urile de a face angajari si totodata creeaza premisele muncii la negru. Un procent mai redus de contributii sociale ar incuraja firmele, in special IMM-urile sa faca angajari mai numeroase, lucru care in mod indirect ar duce in fapt pe de o parte la cresterea veniturilor angajatilor fara a fi nevoie sa se modifice salariul minim brut pe tara, iar pe de alta parte prin angajarea mai multor angajati pentru care se platesc contributii mai reduse, firmele ar angaja mai multe persoane si astfel ar creste veniturile la buget.
2. Reducerea TVA-ului la 19%, pentru relansarea economiei
3. Cresterea la 75 000 € a plafonului de inregistrare in scopuri de tva
Cresterea plafonului de inregistrare in scopuri de tva de la 35.000 euro cat este in prezent la 50.000 euro sau 75.000 euro ar avea mai multe efecte benefice pentru IMM-uri:
– Simplificarea tinerii contabilitati prin tinerea acesteia in partida simpla, lucru care ar diminua costurile de gestionare a contabilitatii IMM-urilor;
– Reducerea la ANAF a costurilor de gestionare a acestor firme care au venituri sub plafonul de neplatitor de TVA, intrucat la aceste firme si posibilitatea de evaziune fiscala ridicata este foarte redusa.
4. Eliminarea limitarii deductibilitatii cheltuielilor privind combustibilul
Aceste prevederi privind limitarea deductibilitatii cheltuielilor cu combustibilul au fost introduse intr-o perioada de constrangeri bugetare, iar prelungirea perioadei pana la care aceste tipuri de cheltuieli sunt considerate nedeductibile, pana la 31 decembrie 2011, nu se mai justifica, avand in vedere faptul ca Guvernul a anuntat ca Romania a iesit din spectrul crizei economice si in plus s-a inregistrat chiar si excedent la bugetul de stat. Eliminarea acestei limitari de deductibilitate ar avea un impact pozitiv asupra activitatii agentilor economici, in special a IMM-urilor, care au fost nevoite sa apeleze la tot felul de tertipuri pentru a incadra personalul si autoturismele utilizate astfel incat combustibilul utilizat sa fie cheltuiala deductibila.
5. Eliminarea obligatiei IMM-urilor, ONG-urilor, patronatelor si sindicatelor de a declara si plati lunar contributiile sociale si revenirea la plata trimestriala
Depunerea declaratiei unice 112 sa se faca doar semestrial sau anual, lucru care ar reduce mult costurile de gestionare ale depunerii acestei declaratii pentru IMM-uri. Nu trebuie sa fie conditionata efectuarea platii aferente contributiilor sociale de depunerea declaratiei deoarece plata obligatiilor se face in baza statului de plata intocmit care se va inregistra in Revisal, deci exista un document care poate sa stea la baza oricarui control din partea autoritatilor (ANAF) si in baza caruia sa se verifice realitatea platilor efectuate.
6. Eliminarea penalitatilor de intarziere de 5% si 15% si mentinerea doar a dobanzii de intarziere
CNIPMMR solicita eliminarea dobanzilor de intarziere pentru creante bugetare de 5%, respectiv 15%, avand in vedere urmatoarele argumente:
– Pentru IMM-uri nu sunt stabilite termene de plata speciale pentru achitarea obligatiilor bugetare si a contributiilor la bugetele de asigurari sociale (de sanatate, somaj, pensii), fiindu-le aplicabile termenele de plata pentru intreprinderile mari, care sunt foarte scurte si dificil de respectat, mai ales in conditiile accesului extrem de redus al IMM-urilor la surse de finantare si dificultatilor sporite din perioada crizei si in contextul adoptarii documentul strategic „Ganditi mai intai la scara mica”: Prioritate pentru IMM uri. Un „Small Business Act” pentru Europa – COM(2008) 394 final.
– Dobanzile de intarziere si penalitatile de intarziere sunt reglementate nediferentiat, din punct de vedere al fraudei fiscale, comportamentul fiscal ce nu are o componenta frauduloasa fiind sanctionat in mod egal cu cel fraudulos. Neplata unor obligatii declarate, dar neonorate din lipsa temporara a lichiditatilor, nu ar trebui penalizata, ar trebui sa li se adauge rata inflatiei sau maxim ar trebui sa fie purtatoare de dobanda, la nivelul normal stabilit de piata.
– Instituirea in completarea dobanzilor de intarziere a penalitatilor de intarziere pentru creante bugetare de 5%, respectiv 15% reprezinta o dubla sanctionare a aceleiasi fapte fiscale.
7. Reglementarea acordarii esalonarilor la plata, in vederea sprijinirii IMM-urilor, care in mod temporar au intampinat dificultati
Este necesara reglementarea acordarii esalonarilor la plata, in vederea sprijinirii IMM-urilor, care in mod temporar au intampinat dificultati fara stabilirea de garantii bancare care prin costurile foarte ridicate si prin indisponibilizarea sumei respective face nefezabila si neaplicabila masura esalonarii.
8. Armonizarea TVA-ului cu legislatia europeana
O armonizare totala a legislatiei privind TVA-ul la nivelul intregii UE, chiar prin aplicarea unei singure cote de TVA pentru toate tarile membre UE ar usura foarte mult toate interpretarile de multe ori foarte greoaie de aplicare a prevederilor TVA-ului in ceea ce priveste masurile de taxare inversa, achizitii/vanzari intracomunitare, etc.
9. Definirea conceptelor de fond de salarii, consolidare si de holding
Intrarea in vigoare cat mai urgenta a legii privind Holdingul ar crea premisele functionarii IMM-urilor care in acest moment apartin unui grup intr-un cadru mult mai corect. Aceasta lege ar stimula pe intreprinzatorii din tarile unde exista paradisuri fiscale sa revina in Romania. O prevedere pe care legea ar trebui sa o includa ar fi eliminarea TVA-ului intre companiile din cadrul aceluiasi grup. O alta tine de consolidarea fiscala. Un holding format din mai multe firme ar urma sa-si plateasca obligatiile fiscale ca grup, nu separat, pe fiecare companie. Legea holdingurilor ar avea efecte pozitive in ceea ce priveste repatrierea in tara a capitalului romanesc, pentru ca de regula holdingurile ce detin companii in Romania au fonduri importante off shore, in banci straine, pentru diverse operatiuni cum ar fi investitiile sau reinvestirea profitului. Aducand holdingurile in Romania inseamna sa aduci capital in Romania
10. Clarificari privind TVA-ul in cazul transferurilor de activitati
O clarificare mult mai exacta a aspectelor privind aplicarea TVA-ului in cazul transferurilor de activitati ar crea premisele unei gestionari mult mai corecte a unei astfel de operatiuni, cu precadere in aceasta perioada in care exista foarte multe miscari de acest fel. in prezent cadrul legal privind TVA in cazul acestor operatiuni este foarte interpretabil si greoi de aplicat, dand nastere la tot felul de interpretari atat din partea IMM-urilor, cat si ale Fiscului.
11. Introducerea in Codul Fiscal a cadrului legal privind reducerile financiare, diferentierea acestora de reducerile comerciale si aplicarea disctincta a TVA-ului pentru cele 2 categorii
In prezent Codul Fiscal nu face nici o diferentiere intre reducerile comerciale si cele financiare in ceea ce priveste aplicarea TVA-ului, in sensul ca indiferent de tipul reducerilor aplicate TVA-ul se aplica in ambele situatii. In mod corect si tinand cont de practicile economice din piata, recunoasterea distincta in Codul Fiscal a reducerilor financiare si neaplicarea TVA-ului pentru acestea ar crea premisele asimilarii realitatilor economice si in Codul Fiscal si totodata aplicarea unitara a TVA-ului distinct pentru cele 2 tipuri de reduceri la fel cum acest lucru se intampla peste tot in UE.
12. Aplicarea discriminatorie a exigibilitatii TVA la incasare pentru firmele care au incheiate contracte de achizitiii publice
Aplicarea exigibilitatii platii TVA-ului la incasare doar pentru firmele care lucreaza cu Statul ar duce la o discriminare foarte mare. Aplicarea exigibilitatii TVA-ului pentru aceste firme in detrimentul celorlalte, majoritare, care nu lucreaza cu institutiile statului. Aplicarea exigibilitatii platii TVA-ului la incasare si recunoasterea deductibilitatii acestuia la plata ar crea premisele unei gestionari mult mai usoare a interpretarilor legislative privind aplicarea TVA-ului, reducerea pentru ANAF a costurilor cu gestionarea exigibilitatii TVA-ului, simplificarea tinerii contabilitatii pentru toate firmele, in special pentru IMM-uri prin reducerea costurilor de gestionare a aplicarii TVA-ului. De cele mai multe ori firmele mici erau obligate sa factureze si sa plateasca TVA-ul aferent si impozitul pe profit pentru serviciile prestate si facturate, in schimb de foarte multe ori aceste facturi au fost incasate la perioade indelungate, ori perioade in care firmele erau obligate sa apeleze la alte surse de finantare pentru a-si putea plati la bugetul de stat obligatiile generate de emiterea facturilor.
13. Reglementarea tuturor prevederilor fiscale privind derularea proiectelor cu finantare publica prin Codul Fiscal si nu prin Instructiuni si legi disctincte
In prezent in cadrul proiectelor de finantare publica exista foarte mari discrepante in ceea ce priveste aplicarea legilor fiscale. Consideram ca o asimilare a tuturor acestor prevederi cuprinse in tot felul de instructiuni, etc. care de cele mai multe ori nu sunt semnate de nimeni sau au caracter pur orientativ, dau nastere la tot felul de interpretari mai mult sau mai putin corecte dar care pe termen lung creeaza premisele unor foarte mari probleme, care de cele mai multe ori sunt descoperite dupa ce evenimentele au fost realizate in cadrul proiectelor respective.
14. Inregistrarea si sanctionarea cu penalitati a datoriei aferenta obligatiilor salariale in cadrul Proiectelor de Finantare doar pe masura incasarii finantarilor stabilite conform contractului de finantare
Recunoasterea datoriei aferente obligatiilor salariale in cadrul Proiectelor de Finantare doar pe masura incasarii finantarilor stabilite conform contractului de finantare (finantari care de cele mai multe ori prin programele existente vin de la Autoritatile Statului) ar crea premisele unei gestionari mult mai corecte a acestor datorii. in prezent entitatile care deruleaza proiecte de finantare si au fost obligate sa faca angajari pentru derularea proiectului – dar Statul de regula a intarziat nejustificat cu plata prefinantarilor/finantarilor sau cu cererile de rambursare – ceea ce a dus la aparitia unor datorii foarte mari la bugetul de stat pentru aceste firme. Aceste datorii se refera la obligatiile sociale, calcularea automata a penalitatilor de intarziere, plus blocarea conturilor si imposibilitatea accesarii altor fonduri pe proiecte din cauza existentei acestor datorii in fisa de platitor. Consideram ca o corelare a obligativitatii declararii obligatiilor sociale, implicit si plata salariilor in cadrul proiectelor de finantare sa se faca pe masura incasarii si finantarilor stabilite prin contractele de finantare incheiate.
15. CNIPMMR solicita aplicarea de dobanzi si penalitati identice pentru platile intarziate ale autoritatilor publice din achizitiile publice si din raporturile fiscale
Instituirea obligatiei de a plati dobanzi si penalitati in cazul intarzierii platii vizeaza exclusiv contribuabilii, nefiind reglementat acelasi regim de sanctiuni pentru platile intarziate ale autoritatilor publice in relatiile fiscale (pentru rambursarea TVA, regularizari/restituiri de impozite, etc.) si in contractele de achizitie publica, fiind necesara aplicarea Directivei privind combaterea intarzierii efectuarii pla?ilor in cazul tranzac?iilor comerciale si penalitati identice pentru platile intarziate ale autoritatilor publice.
Sursa: CNIPMMR
