Controverse privind desemnarea judecatorilor constitutionali

Prof.univ.dr. Tudorel Toader

In spatiul public sunt exprimate opinii diferite, de regula critice, referitoare la procedura de desemnare a judecatorilor constitutionali, de fiecare data formulandu-se si propuneri pentru depolitizarea instantei de contencios constitutional, garantul suprematiei Constitutiei. In cele ce urmeaza intelegem sa ne raportam la modul in care sunt desemnati judecatorii constitutionali in alte saptesprezece state membre ale Uniunii Europene, cu unele concluzii si o propunere de lege ferenda.

Preliminarii

In Romania, desemnarea judecatorilor constitutionali se realizeaza in baza prevederilor art. 142 alin. (3) din Constitutie, dupa cum urmeaza: trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele Romaniei.
Este de observat faptul ca puterea legislativa numeste doua treimi dintre judecatorii constitutionali, in timp ce puterea executiva, prin intermediul Presedintelui Romaniei, numeste o treime din numarul acestora.

Rolul Parlamentelor in desemnarea judecatorilor constitutionali

Cu unele particularitati, in unsprezece dintre cele saptesprezece state la care facem referire comparativa, Parlamentele au un rol important, uneori chiar exclusiv, in desemnarea judecatorilor constitutionali.
Astfel, in Austria, judecatorii constitutionali sunt numiti de Presedintele Federal, care insa este tinut de recomandarile facute de alte organe constitutionale. Astfel, dintre cei 12 judecatori constitutionali, trei sunt numiti la recomandarea Consiliului National (Camera parlamentara aleasa prin vot direct, in sistem proportional), iar alti trei membri sunt numiti la propunerea Consiliului Federal (Camera parlamentara desemnata indirect si care reprezinta landurile din Austria).
In Belgia, cei 12 judecatori care formeaza Curtea Constitutionala sunt numiti de Rege in baza unei liste care i se prezinta alternativ, de catre Camera Reprezentantilor si Senat. De regula, Regele desemneaza persoana plasata pe primul loc pe lista respectivei Camere. Prin urmare, judecatorul este numit, in realitate, nu de Rege, ci fie de deputati, fie de senatori. In practica, la numirea judecatorilor adunarile parlamentare pun in opera principiul proportionalitatii, astfel incat componenta Curtii reflecta alcatuirea adunarilor. Rezulta ca un candidat nu va avea sansa de a fi prezentat decat daca se bucura de sprijinul grupului politic caruia ii revine acel loc.
In Germania, toti judecatorii constitutionali sunt numiti de catre Parlament. Jumatate dintre judecatorii unei camere sunt alesi de Bundestag, iar cealalta jumatate – de Bundesrat – adica de catre adunarea de reprezentare populara si de catre reprezentantii Landurilor, in baza regulilor de reprezentare proportionala.
In Franta, cei noua membri ai Consiliului Constitutional sunt numiti pentru o perioada de noua ani, si anume cate trei, din trei in trei ani. La fiecare innoire, un membru este desemnat de catre presedintele Adunarii Nationale si un al doilea de catre presedintele Senatului.
In Letonia, dintre cei sapte judecatori ai Curtii Constitutionale, validati de Parlament, trei sunt propusi de cel putin zece membri ai Parlamentului.
In Lituania, dintre cei noua judecatori constitutionali, o treime sunt numiti la propunerea presedintelui Parlamentului.
In Polonia, cei 15 judecatori constitutionali sunt numiti individual pentru un mandat de 9 ani, de catre prima Camera a Parlamentului.
In Portugalia, Parlamentul numeste zece dintre cei 13 judecatori.
In Slovenia, judecatorii Curtii Constitutionale sunt alesi de catre Adunarea Nationala prin vot secret cu votul majoritatii din numarul total al deputatilor, la propunerea presedintelui Republicii.
In Spania, dintre cei doisprezece judecatori constitutionali, patru sunt desemnati de catre Congresul Deputatilor si patru de catre Senat.
In Ungaria, cei unsprezece judecatori constitutionali sunt alesi de Parlament.

Rolul sefilor de state in desemnarea judecatorilor constitutionali

In patru dintre statele la care facem referire, Presedintele Republicii are un rol important, uneori chiar exclusiv, in desemnarea judecatorilor constitutionali.
Astfel, in Cehia, judecatorii Curtii Constitutionale sunt numiti de Presedintele Republicii, cu acordul Senatului. Presedintele este complet independent in alegerea sa. Dupa ce Presedintele transmite Senatului cererea sa referitoare la numirea judecatorului Curtii Constitutionale, Senatul trebuie sa se poata exprima prin vot in privinta acordului pentru numirea ca judecator al Curtii Constitutionale in termen de cel mult 60 de zile de la primirea cererii.
In Cipru, membrii Curtii Supreme, care exercita si controlul de constitutionalitate, sunt numiti de Presedintele Republicii, pe baza avizului Curtii.
In Franta, cei noua membri ai Consiliului Constitutional sunt numiti pentru o perioada de noua ani, si anume cate trei, din trei in trei ani. La fiecare innoire, un membru este desemnat de catre Presedintele Republicii.
In Lituania, dintre cei noua judecatori constitutionali, o treime sunt numiti la propunerea Presedintelui Republicii.

Rolul Guvernelor in desemnarea judecatorilor constitutionali

In patru dintre statele la care facem referire, Guvernul are un rol important, uneori chiar exclusiv, in desemnarea judecatorilor constitutionali.
Astfel, in Austria, judecatorii constitutionali sunt numiti de Presedintele Federal, care insa este tinut de recomandarile facute de alte organe constitutionale. Astfel, dintre cei 12 judecatori constitutionali, sase sunt numiti la propunerea Guvernului Federal.
In Irlanda, Guvernul are atributia exclusiva de a numi judecatorii constitutionali. Guvernul, dupa ce a ales un candidat pentru numire, informeaza presedintele Irlandei cu privire la nominalizarea acestuia, iar presedintele face in mod oficial numirea.
In Letonia, dintre cei sapte judecatori ai Curtii Constitutionale, validati de Parlament, doi sunt propusi de catre Cabinetului de Ministri.
In Spania, dintre cei doisprezece judecatori constitutionali, doi sunt desemnati de catre Guvern.

Rolul puterii judecatoresti in desemnarea judecatorilor constitutionali

In cinci dintre statele la care facem referire, puterea judecatoreasca are un rol important, uneori chiar exclusiv, in desemnarea judecatorilor constitutionali.
Astfel, in Estonia, judecatorii Curtii Supreme sunt numiti in functie de Parlament, la propunerea presedintelui Curtii Supreme. In cadrul Curtii Supreme functioneaza Sectia de Control Constitutional, compusa din noua judecatori ai Curtii Supreme. Presedintele Curtii Supreme prezideaza Sectia de Control Constitutional, ceilalti membrii fiind desemnati de Curtea Suprema in sectii unite.
In Letonia, dintre cei sapte judecatori ai Curtii Constitutionale, validati de catre Parlament, doi sunt propusi, in sedinta de plen a Curtii Supreme.
In Lituania, dintre cei noua judecatori constitutionali, o treime sunt numiti la propunerea presedintelui Curtii Supreme.
In Luxembourg, Curtea Constitutionala este formata din noua membri. Presedintele Curtii Superioare de Justitie, presedintele Tribunalului Administrativ si cei doi consilieri de la Curtea de Casatie sunt membri de drept ai Curtii Constitutionale. Ceilalti cinci membri ai Curtii Constitutionale sunt numiti de Marele Duce cu avizul comun al Curtii Superioare de Justitie si al Tribunalului Administrativ.
In Spania, dintre cei doisprezece judecatori constitutionali, doi sunt desemnati de catre Consiliul General al Puterii Judecatoresti.

Rolul Curtilor Constitutionale in desemnarea judecatorilor constitutionali

In Portugalia, dintre cei 13 judecatori, trei sunt cooptati de catre ceilalti judecatori constitutionali.

Se poate concluziona ca procedura desemnarii judecatorilor constitutionali are numeroase elemente comune, prin participarea celor trei puteri ale statului. Pornind de la competentele conferite Curtii Constitutionale din Romania, de a solutiona si conflictele juridice de natura constitutionala, conflicte ce se pot ivi intre cele trei puteri ale statului – legislativa, executiva si judecatoreasca, precum si de la elementele de drept comparat, in ceea ce ne priveste, consideram ca la desemnarea judecatorilor constitutionali ar trebui sa participe si puterea judecatoreasca.
De lege ferenda, propunem ca dupa revizuirea Constitutiei, un judecator sa fie desemnat de catre puterea legislativa, unul de catre puterea executiva si al treilea de catre puterea judecatoreasca.

Recomandari Editoriale

Recomandari editorialeConstitutia Romaniei. Comentariu pe articole

Drept constitutional si institutii politice. Editia 13. Volumul I

Drept constitutional si institutii politice. Editia 13. Volumul II

Raspunderea in dreptul constitutional

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close