RIL admis. Normele de incriminare a insultei si calomniei nu sunt in vigoare
In M.Of. nr. 416/2011 a fost publicata Decizia ICCJ nr. 8/2011 – recursul in interesul legii cu privire la consecintele DCC nr. 62/2007, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea si completarea Codului penal, asupra activitatii dispozitiilor art. 205, 206 si 207 din Codul penal privind insulta, calomnia si proba veritatii.
ICCJ a constatat ca prin art. 205 si 206 din Codul penal, in vigoare pana la modificarea si completarea ce i s-a adus prin art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea si completarea Codului penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi, au fost incriminate insulta si calomnia, iar in cuprinsul art. 207 din acelasi Cod erau reglementate cazurile de admisibilitate a probei veritatii pentru aceste doua infractiuni.
Dispozitiile de incriminare si cele referitoare la proba veritatii in cazul infractiunilor de insulta si calomnie au fost abrogate expres prin art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006.
Fiind sesizata in aceasta materie, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 62 din 18 ianuarie 2007, a admis exceptia de neconstitutionalitate, constatand ca dispozitiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 privind modificarea si completarea Codului penal sunt neconstitutionale. S-a constatat ca abrogarea art. 205, 206 si 207 din Codul penal si dezincriminarea, pe aceasta cale, a infractiunilor de insulta si de calomnie incalca prevederile art. 1 alin. (3) si ale art. 21 din Constitutia Romaniei, republicata, referitoare la unele valori garantate in statul de drept si la principiul liberului acces la justitie, corelat cu dreptul la un proces echitabil si la un recurs efectiv, astfel cum acestea sunt reglementate in art. 6 si 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Ulterior publicarii acestei Decizii a Curtii Constitutionale instantele judecatoresti au pronuntat hotarari prin care au solutionat in mod diferit chestiunea de drept daca mai sunt in vigoare dispozitiile art. 205, 206 si 207 din Codul penal.
Astfel, unele instante au apreciat ca dispozitiile art. 205, 206 si 207 din Codul penal continua sa fie in vigoare, invocand in acest sens caracterul obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale si considerand, totodata, ca dispozitiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 au incetat sa mai existe din moment ce Parlamentul nu si-a indeplinit obligatia de a pune de acord reglementarile din acest text de lege, constatat neconstitutional, cu prevederile corespunzatoare din Constitutie
Alte instante, dimpotriva, au apreciat ca dispozitiile art. 205, 206 si 207 din Codul penal nu mai sunt in vigoare, pronuntand solutii de achitare intemeiate pe dispozitiile art. 10 alin. (1) lit. b) din Codul de procedura penala si, respectiv, de respingere a plangerilor formulate in cadrul procedurii prevazute in art. 2781 din Codul de procedura penala.
Aceste instante si-au motivat solutiile invederand ca incetarea efectelor juridice ale unei norme de abrogare, ca urmare a constatarii neconstitutionalitatii acesteia, nu determina automat si reintrarea in vigoare a dispozitiilor din acea norma abrogata de legiuitor.
S-a invederat ca o asemenea modalitate de reincriminare a faptelor ar contraveni prevederilor art. 64 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata la 21 aprilie 2010, potrivit carora „Abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are caracter definitiv” si „Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna in vigoare actul normativ initial”.
S-a apreciat ca a atribui Curtii Constitutionale prerogativa de a repune in vigoare dispozitii legale de incriminare abrogate ar insemna sa i se recunoasca acestei autoritati un rol legislativ activ, ceea ce ar contraveni insasi reglementarilor din propria sa lege organica, inclusiv prevederilor de ordin constitutional existente in materie.
Ca urmare, s-a conchis, in argumentarea celui de-al doilea punct de vedere, ca reincriminarea faptelor de insulta si de calomnie doar pe baza deciziei prin care Curtea Constitutionala a constatat neconstitutionalitatea dispozitiei de abrogare a textelor de lege prin care cele doua fapte erau incriminate ar fi in neconcordanta si cu principiul legalitatii incriminarii consacrat prin Constitutie si validat prin Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
ICCJ a stabilit ca aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii si a admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si sesizarea Colegiului de conducere al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, in sensul ca normele de incriminare a insultei si calomniei cuprinse in art. 205 si 206 din Codul penal, precum si prevederile art. 207 din Codul penal privind proba veritatii, abrogate prin dispozitiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006, dispozitii declarate neconstitutionale prin Decizia nr. 62 din 18 ianuarie 2007 a Curtii Constitutionale, nu sunt in vigoare.
Sursa: Infolegal
