Despre proiectul de revizuire a Constitutiei
Stefan Deaconu1. Revizuirea Constitutiei a intrat in linie dreapta. In 14 mai 2008 s-a hotarat infiintarea Comisiei prezidentiale de Analiza a Regimului Politic si Constitutional din Romania, unul dintre scopuri fiind sa sugereze cadrul dezbaterii privind revizuirea Constitutiei si reorganizarea institutionala a statului. Pe 15 decembrie 2008 Comisia trebuia sa isi inceteze activitatea. De ce apar dupa 3 ani de la infiintarea acestei Comisii propunerile de revizuire?
Asa este. Comisia prezidentiala de Analiza a Regimului Politic si Constitutional din Romania a avut drept scop intocmirea unui studiu de analiza a situatiei actuale a Romaniei si elaborarea unor propuneri de imbunatatire, din punct de vedere functional, a regimului politic si constitutional romanesc. Comisia nu a avut drept scop elaborarea unui proiect de revizuire constitutionala.
De aceea, structura Parlamentului, una dintre problemele identificate de aceasta Comisie ca necesitand clarificari constitutionale, a constituit obiect al referendumului initiat de Presedinte in toamna anului 2009. Presedintele nu putea supune unui referendum toate problemele identificate de aceasta Comisie.
De ce dupa 3 ani de la constituirea Comisiei apar propunerile? Pentru ca Presedintele nu poate initia singur revizuirea Constitutiei, ci numai la propunerea Guvernului. Mai mult, exista si un referendum valid, in urma caruia peste 80% dintre romanii care au participat la vot au fost de acord cu modificarea Constitutiei in sensul reducerii numarului de parlamentari si trecerea la un Parlament unicameral. Cred ca acest vot este un motiv puternic pentru a incepe dezbaterile in Parlament pe un proiect de revizuire constitutionala.
2. Reflecta propunerile de revizuire a Constitutiei o veritabila reconstructie institutionala?
Cred ca propunerile de revizuire reflecta o stare de fapt existenta si incearca sa dea o noua perspectiva. De altfel, orice constitutie reflecta momentul istoric al adoptarii ei si stabileste o anume perspectiva. Starea de fapt are in vedere noile realitati in care Romania este un stat membru al UE si al NATO, iar aceasta calitate scoate in evidenta foarte multe din problemele cu care societatea romaneasca se confrunta: justitie lenta si lipsita de credibilitate din partea cetatenilor, jurisprudenta neunitara, institutii statale neperformante, o birocratie excesiva, legislatie neclara, de multe ori neconforma cu legislatia de la nivelul UE.
Perspectiva la care ma refer si pe care cred ca trebuie sa o dea o Constitutie tine mai de graba de ideea de viziune.
Ceea ce vreau sa va spun, facand asa o gluma, este ca o Constitutie este precum o masina. Ea te duce oriunde, numai tu sa stii unde vrei sa ajungi. Pe de alta parte, chiar daca ai o masina care te aduce in fiecare seara acasa, nu inseamna ca nu trebuie sa o mai schimbi din cand in cand.
3. Ce scop are proiectata reglementare constitutionala a raspunderii magistratilor?
Noua reglementare propusa nu face decat sa prevada necesitatea unei legi a raspunderii magistratilor. Toate categoriile profesionale raspund in momentul de fata pentru activitatea desfasurata. Nu cred ca ar trebui sa ii sperie o astfel de reglementare pe magistratii corecti. Nu stiu cum va arata o astfel de lege in viitor, dar cred ca ea va trebui sa prevada, intr-o reglementare unitara, toate tipurile de raspundere a magistratilor: de la raspunderea disciplinara, pana la cea materiala.
O alta propunere facuta in textul proiectului de revizuire a Constitutiei care priveste raspunderea magistratilor se refera la corelarea dispozitiilor constitutionale ale art. 52. In momentul de fata Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare. Daca Statul ar dori sa se intoarca impotriva magistratului care a gresit si pentru care Statul a platit, acesta nu o poate face decat daca magistratul respectiv se face vinovat de rea-credinta sau grava neglijenta.
Propunerea in textul de revizuire este ca Statul sa aiba drept de regres impotriva magistratului care a gresit in toate situatiile in care Statul a raspuns din punct de vedere patrimonial. „Reaua-credinta” si „grava neglijenta” nu au putut fi dovedite pana in momentul de fata in nicio situatie in care Statul a trebuit sa despagubeasca persoanele care au avut de suferit de pe urma unei hotarari judecatoresti. Cazul „Ţundrea” este unul de referinta, in care Statul a platit pentru eroarea judiciara savarsita de magistrati, fara ca ulterior magistratii care au savarsit acele erori sa plateasca.
4. Nu credeti ca magistratii se vor simti presati? Sa fii magistrat este foarte greu si implica o mare responsabilitate. Ratiunea Legii fundamentale ar putea fi transpusa intern in reglementarea raspunderii patrimoniale a magistratilor care judeca in prima instanta in cazul in care hotararea este desfiintata in caile de atac, ceea ce pare inacceptabil. Fireste, nu vorbim despre aceeasi situatie, dar este o identitate de rationament…
Sunt de acord cu dumneavoastra ca a fi magistrat este foarte greu. Nu este usor sa decizi soarta unui om. Ratiunea modificarilor propuse nu a fost sa cream o presiune in plus asupra magistratului, ci o responsabilizare a lui. In niciun caz nu am avut in vedere ca magistratii sa raspunda pentru situatiile in care, spre exemplu, o decizie luata de un judecator in prima instanta este modificata de instanta de apel. Acestea nu sunt erori judiciare. Doar pentru erori judiciare ei trebuie sa raspunda. Asa cum un medic raspunde pentru eroarea medicala, nu inteleg de ce un magistrat nu ar trebui sa raspunda pentru eroarea judiciara. Pana la urma si judecatorii sunt tot un fel de medici ai societatii. Asa cum medicul inlatura ceea ce este rau in corpul uman, tot asa si magistratul inlatura ceea ce este rau in societate.
5. Cum vedeti revizuirea Constitutiei, ca un pas inainte sau ca o ajustare?
Si una si alta.
Forma integrală se poate citi pe
Interviuri juridice.ro
