Testamentul in Noul Cod civil
Noul Cod civil (Legea 287/2009) a intrat in vigoare, potrivit Legii 71/2011 pentru punerea in aplicare a Codului civil, de la 1 octombrie, iar efectele aplicarii acestuia vor fi deosebit de complexe, existand atat modificari si completari aduse legislatiei deja existente, cat si institutii fundamental noi. Va prezentam prevederile Noului Cod civil in materia testamentului.
Institutia se regasea si in Codul civil vechi, este reglementata in Noul Codul civil la art. 1034-1085 si este definita ca actul unilateral, personal si revocabil prin care o persoana, numita testator, dispune, in una dintre formele cerute de lege, pentru timpul cand nu va mai fi in viata; contine dispozitii referitoare la patrimoniul succesoral sau la bunurile ce fac parte din acesta, precum si la desemnarea directa sau indirecta a legatarului; poate sa contina dispozitii referitoare la partaj, revocarea dispozitiilor testamentare anterioare, dezmostenire, numirea de executori testamentari, sarcini impuse legatarilor sau mostenitorilor legali si alte dispozitii care produc efecte dupa decesul testatorului.
Conditii de valabilitate
Testamentul, ca act juridic, este valabil daca testatorul a avut discernamant, iar consimtamantul sau nu a fost viciat. Ca element de noutate in materia viciilor de consimtamant, Noul Cod civil prevede ca dolul poate atrage anularea testamentului chiar daca manoperele dolosive nu au fost savarsite de beneficiarul dispozitiilor testamentare si nici nu au fost cunoscute de acesta.
Proba testamentului
Validitatea formei si cuprinsul testamentului pot fi dovedite prin orice mijloc de proba, in cazul in care testamentul a disparut printr-un caz fortuit sau de forta majora, ori prin fapte ale unui tert, fie dupa moartea testatorului, fie in timpul vietii acestuia, dar fara ca el sa-i fi cunoscut disparitia.
Formele testamentului
Testamentul ordinar
– olograf – adica scris datat si semnat de mana testatorului
– autentic – adica autentificat de un notar public sau de o alta persoana investita cu autoritate publica de catre stat
Testamentul privilegiat
Se intocmeste in situatii speciale, obligatoriu in prezenta a doi martori – epidemii, catastrofe, razboaie ori alte asemenea situatii exceptionale, situatii in care testatorul se afla la bordul unui vas sau aeronave, este militar sau internat intr-o institutie sanitara in care notarul public nu are acces
Devine caduc in termen de 15 zile de la data la care dispunatorul ar fi putut sa intocmeasca un testament ordinar.
Testamentul sumelor si valorilor depozitate
Dispozitiile testamentare privind sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare depuse la institutii specializate sunt valabile cu respectarea conditiilor de forma prevazute de legile speciale aplicabile acestor institutii.
Prin Noul Cod Civil a fost eliminat testamentul mistic sau secret!
In ceea ce priveste testamentul olograf, noua reglementare prevede ca, inainte de a fi executat, testamentul olograf se va prezenta unui notar public pentru a fi vizat spre neschimbare.
Noul Cod civil interzice testamentul reciproc
Testamentul reciproc este testamentul prin care doua sau mai multe persoane dispun, prin acelasi testament, una in favoarea celeilalte sau in favoarea unui tert. Sanctiunea este nulitatea absoluta.
Dezmostenirea poate fi directa sau indirecta. Dezmostenirea-sanctiune, a carei valabilitate este recunoscuta in doctrina si jurisprudenta actuala, dispare din dreptul succesoral, prin aplicarea art. 1009 din Noul Cod civil, potrivit caruia sunt considerate nescrise (inexistente) dispozitiile testamentare prin care se prevede dezmostenirea ca sanctiune pentru contestarea dispozitiilor din testament care aduc atingere drepturilor mostenitorilor rezervatari ori sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri.
Incapacitati speciale
Ca si in vechiul Cod civil, sunt anulabile liberalitatile facute medicilor, farmacistilor sau altor persoane, in perioada in care, in mod direct sau indirect, ii acordau ingrijiri de specialitate dispunatorului pentru boala care este cauza a decesului, preotilor sau a altor persoane care acordau asistenta religioasa in timpul bolii care este cauza a decesului.
In premiera, Noul Cod civil reglementeaza unele incapacitati speciale, aplicabile in materia legatelor, prevazand ca sunt anulabile legatele in favoarea notarului public care a autentificat testamentul, interpretului si martorilor ce au luat parte la procedura de autentificare, agentilor instrumentatori in cadrul testamentelor privilegiate, persoanelor ce au acordat in mod legal asistenta la redactarea testamentului.
Substitutia fideicomisara este dispozitia prin care o persoana, denumita instituit, este insarcinata sa administreze bunul sau bunurile care constituie obiectul liberalitatii si sa le transmita unui tert, denumit substituit, desemnat de dispunator. Noua reglementare ingaduie substitutia fideicomisara in materia legatului, aceasta fiind pana acum interzisa.
Revocarea testamentului
Cu titlu de noutate, se prevede necesitatea ca revocarea expresa a testamentului facuta prin act autentic, cat si retractarea unei dispozitii revocatorii sa fie inscrisa de catre notar in Registrul national notarial, tinut in format electronic.
Legatul este dispozitia testamentara care confera uneia sau mai multor persoane vocatie la intreaga mostenire (legatul universal) sau la o fractiune a mostenirii (legatul cu titlu universal); orice legat care nu este universal sau cu titlu universal este un legat cu titlu particular (priveste un bun sau mai multe bunuri din mostenire).
Efectele legatului
– legatarul are dreptul la fructele bunurilor mostenirii care i se cuvin din ziua deschiderii mostenirii sau din ziua in care legatul produce efecte in privinta sa, cu exceptia cazului in care cel care a posedat bunurile ce constituie obiectul legatului a fost de buna-credinta;
– legatarul cu titlu particular al unui bun individual determinat dobandeste proprietatea acestuia de la data deschiderii mostenirii;
– legatarul cu titlu particular al unor bunuri de gen este titularul unei creante asupra mostenirii;
– daca legatarul nu poate indeplini sarcina cu care este grevat legatul sau fara a depasi valoarea bunurilor primite in temeiul acestuia, se va putea libera predand beneficiarului sarcinii bunurile ce i-au fost lasate prin legat sau valoarea lor;
– valoarea bunurilor lasate prin legat si a sarcinilor va fi aceea de la data deschiderii mostenirii;
– bunul care constituie obiectul unui legat cu titlu particular se preda cu accesoriile sale, in starea in care se gaseste la data deschiderii mostenirii;
– legatul cuprinde si dreptul la actiunea in despagubire pentru prejudiciul adus bunului de catre un tert dupa intocmirea testamentului;
– legatul unui bun care, dupa intocmirea testamentului, a cunoscut cresteri cantitative, calitative sau valorice prin alipire, lucrari autonome, lucrari adaugate sau achizitionarea altor bunuri in cadrul unei universalitati se prezuma, pana la proba contrara, a viza intreg bunul ori universalitatea rezultata;
– daca legatele cu titlu particular depasesc activul net al mostenirii, ele vor fi reduse in masura depasirii; in ipoteza in care un legat a fost executat fara a se cunoaste anumite datorii ori sarcini ale mostenirii, mostenitorul, creditorii sau orice persoana interesata poate solicita restituirea de la legatarul platit, in masura in care legatul urmeaza a fi redus.
Efectele unor tipuri de legate
1. Legatul rentei viagere sau al unei creante de intretinere – cand obiectul legatului cuprinde o renta viagera sau o creanta de intretinere, executarea acestuia este datorata din ziua deschiderii mostenirii.
2. Legatul alternativ – in cazul in care legatarului cu titlu particular i-a fost lasat fie un bun, fie altul, dreptul de alegere revine celui tinut sa execute legatul, daca testatorul nu a conferit acest drept legatarului sau unui tert.
3. Legatul bunului altuia – cand bunul individual determinat care a facut obiectul unui legat cu titlu particular apartine unei alte persoane decat testatorul si nu este cuprins in patrimoniul acestuia la data deschiderii mostenirii, se produc urmatoarele efecte:
– daca, la data intocmirii testamentului, testatorul nu a stiut ca bunul nu este al sau, legatul este anulabil;
– daca testatorul a stiut ca bunul nu este al sau, cel insarcinat cu executarea legatului este obligat, la alegerea sa, sa dea fie bunul in natura, fie valoarea acestuia de la data deschiderii mostenirii;
4. Legatul conjunctiv – legatul cu titlu particular este prezumat a fi conjunctiv atunci cand testatorul a lasat, prin acelasi testament, un bun determinat individual sau generic mai multor legatari cu titlu particular, fara a preciza partea fiecaruia.
Daca unul dintre legatari nu vrea sau nu poate sa primeasca legatul, partea lui va profita celorlalti legatari, prevederile fiind aplicabile si atunci cand obiectul legatului conjunctiv il constituie un dezmembramant al dreptului de proprietate.
Revocarea legatului
Revocarea poate fi voluntara sau judecatoreasca.
Revocarea judecatoreasca poate fi ceruta in situatia neindeplinirii, fara justificare, a sarcinii instituite de testator sau pentru ingratitudine.
Revocarea judecatoreasca pentru ingratitudine poate fi ceruta in urmatoarele cazuri:
– daca legatarul a atentat la viata testatorului, a unei persoane apropiate lui sau, stiind ca altii intentioneaza sa atenteze, nu l-a instiintat;
– daca legatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave fata de testator ori de injurii grave la adresa memoriei testatorului.
Caducitatea legatului
Legatul devine caduc (lipsit de efecte) in urmatoarele situatii:
– legatarul nu mai este in viata la data deschiderii mostenirii;
– legatarul este incapabil de a primi legatul la data deschiderii mostenirii;
– legatarul este nedemn;
– legatarul renunta la legat;
– legatarul decedeaza inaintea implinirii conditiei suspensive ce afecteaza legatul, daca aceasta avea un caracter pur personal;
– bunul ce formeaza obiectul legatului cu titlu particular a pierit in totalitate din motive care nu tin de vointa testatorului, in timpul vietii testatorului sau inaintea implinirii conditiei suspensive ce afecteaza legatul.
Sursa: CSM
Noul Cod civil
Prima abordare integrala
• explicarea noilor reglementari
• corelarea vechii reglementari cu cea noua
• integrarea normelor de punere in aplicare
• valorificarea doctrinei si jurisprudentei anterioare
–
