Modificarea Statutului magistratilor si Legii CSM a fost aprobata

Guvernul a aprobat in sedinta din 9 noiembrie Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, a anuntat secretarul de stat in Ministerul Justitiei, Lidia Barac.

Lidia Barac a prezentat cele mai importante modificari aduse de noul act normativ. Astfel, proiectul de lege extinde sfera abaterilor disciplinare ale magistratilor, prin includerea in aceasta categorie a unor fapte prin care se incalca indatoririle specifice functiei ori se aduce atingere prestigiului functiei detinute si care in prezent nu sunt sanctionate, ori nu sunt sanctionate sub nomen juris propriu. Proiectul introduce sanctionarea disciplinara a suspendarii din functie pe o perioada de pana la 6 luni si defineste notiunea de exercitare a functiei cu grava neglijenta ori rea-credinta.

Secretarul de stat a enumerat care sunt principalele tipuri de abateri disciplinare:

• manifestarile care aduc atingere onoarei sau proprietatii profesionale, or prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara atributiilor de serviciu;
• obstructionarea activitatii de inspectie a judecatorilor, inspectorilor judiciari prin orice fel de mijloace, lipsa totala a motivarii hotararilor judecatoresti, a actelor judiciare ale procurorului, in conditiile legii;
• utilizarea unor expresii neadecvate in cuprinsul hotararilor judecatoresti sau al actelor (…) procurorului sau motivarea acestora in mod vadit, contrar rationamentului juridic, de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea profesiei de magistrat; nerespectarea deciziei Curtii Constitutionale, precum si a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in cadrul recursurilor in interes legal, care, potrivit Constitutiei si legii, sunt obligatorii;
• exercitarea functiei cu rea-credinta si grava neglijenta: Reaua-credinta se poate retine atunci cand judecatorul sau procurorul incalca cu stiinta normele de drept material sau procesual, urmarind sau acceptand vatamarea unei persoane. Exista grava neglijenta cand judecatorul sau procurorul nesocoteste din culpa, in mod grav, neindoielnic si nescuzabil normele de drept material sau procesual.

Lidia Barac a mai precizat ca si sanctiunile disciplinare au fost amendante, „in sensul ca sanctiunea mutarii disciplinare pentru o perioada de pana la un an la o alta instanta sau la un alt parchet a fost circumscrisa in mod diferit fata de reglementarea in vigoare, cand aceasta mutare se facea la distanta sau la un parchet din raza aceleiasi jurisdictii a Curtii de Apel sau Parchetului de pe langa Curte. Acum, aceasta sanctiune vizeaza deplasarea magistratului sanctionat, daca i se aplica aceasta sanctiune, la o instanta sau la un Parchet din jurisdictia altei curti de apel sau altui parchet de pe langa Curtea de apel, in raport cu cele la care functioneaza”.

De asemenea, noul act normativ introduce conditia bunei reputatii drept cerinta de acces si mentinere in functie. “Cea mai importanta norma este legata de completarea art. 14 din Legea 303/2004, norma care vizeaza accesul in magistratura. Propunerea este aceea de a reintroduce cerinta bunei reputatii pentru accesul in magistratura. Va reamintesc, aceasta cerinta a existat in Legea 92/992 si – in imprejurari absolut nefericite pentru starea justitiei noastre -, norma a fost abrogata in anul 2005. Iata ca am reintrodus-o, pe cale de consecinta (…) pierderea reputatiei ca si conditie de acces in magistratura duce la incetarea functiei de magistrat”, a afirmat Lidia Barac.

Secretarul de stat din Ministerul Justitiei a mai declarat ca proiectul de lege reglementeaza functionarea Inspectiei Judiciare, in raport cu Consiliul Superior al Magistraturii „in sensul ca asigura o mai mare independenta functionala a Inspectiei Judiciare, in raport cu CSM, prin aceea ca reglementarea aceasta instituie Inspectia Judiciara, ii atribuie personalitate juridica, un buget distinct de bugetul Consiliului, iar formele de acces ale inspectorilor judiciari, cariera acestora, concursul, selectarea acestora apartin evident Inspectiei Judiciare, ca organ cu personalitate juridica”.

Sursa: Guvernul Romaniei