Vulnerabilitatea O.U.G. nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor

Prof. univ. dr. Tiberiu Medeanu
Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timisoara

Pentru anihilarea hotararilor judecatoresti favorabile pensionarilor a fost adoptata O.U.G. nr. 59/2011, prin care se reia ciclul judiciar, mizand Guvernul pe inconsecventa instantelor sau pe influenta deciziilor Curtii Constitutionale si Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

1. Contradictii majore intre continutul actului normativ, preambul si nota de fundamentare

Actul normativ propriu-zis se reduce la trei articole, care sunt in disonanta cu nota de fundamentare si cu preambulul, deoarece se refera la revizuirea tuturor pensiilor din categoriile enuntate.

In Nota de fundamentare a O.U.G. nr. 59/2011 se arata ca „in termenul prevazut de Legea nr. 119/2010 nu au fost identificate documentele necesare dovedirii in totalitate a veniturilor in cadrul procesului de recalculare, lucru care a avut un impact negativ asupra valorificarii dreptului la pensie a beneficiarilor acestei legi, in sensul ca, pentru cei care nu au prezentat acte care sa dovedeasca veniturile obtinute, in functie de care s-a recalculat pensia de serviciu, s-a utilizat salariul minim brut pe economie. In urma procesului de recalculare, beneficiarii pensiilor de serviciu au actionat in judecata casele judetene de pensii solicitand anularea deciziilor individuale de recalculare a drepturilor de pensii de serviciu emise conform Legii nr.119/2010 si in temeiul H.G. nr. 737/2010”.

In aceeasi nota de fundamentare se mai arata ca „Prezentul act normativ este promovat sub forma unei ordonante de urgenta din urmatoarele motive: …exigentele subliniate de puterea judecatoreasca in cadrul controlului jurisdictional exercitat cu ocazia aplicarii Legii nr. 119/2010”.

In preambulul O.U.G. nr. 59/2011 se face referire la faptul ca „Scopul este acela de a se stabili in mod just si echitabil drepturile de pensie pe care persoanele vizate de prezenta ordonanta de urgenta sunt indreptatite sa le primeasca, astfel incat acestea sa aiba posibilitatea sa identifice si sa depuna la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul intregii activitati profesionale”. Se mai prevede ca „Plata drepturilor restante, constand in diferenta dintre cuantumul cuvenit al pensiei rezultat in urma recalcularii si cel obtinut in urma revizuirii, pentru perioada de la data de 1 septembrie 2010 si pana la data revizuirii potrivit prezentei ordonante de urgenta, se va realiza in termenele prevazute la art. 1 alin. (1), (4) si (5), dupa caz”.

Din aceste texte si din faptul ca se utilizeaza termenul revizuire si nu recalculare, se intelege ca O.U.G. nr. 59/2011 vizeaza numai situatiile in care unele persoane nu au avut posibilitatea sa identifice si sa depuna la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul intregii activitati profesionale. Se mai deduce ca la fundamentarea acestui act normativ s-a tinut seama de hotararile judecatoresti prin care au fost anulate anterioarele decizii, iar revizuirea va determina aducerea la cuantumul normal al pensiilor la recalcularea carora au fost facute greseli ori omisiuni. Mai mult, s-a precizat termenul in care vor fi achitate diferentele obtinute in urma revizuirii. Se poate deduce ca autorii textelor enuntate din actul normativ nu au avut in vedere decat revizuirea pensii in favoarea beneficiarilor. 
 
2. Vicii de forma existente in unele decizii de revizuire a pensiilor, emise pe baza O.U.G. nr. 59/2011

Art. 1 din O.U.G. nr. 59/2011 prevede in mod imperativ ca operatiunea de revizuire se face „in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta”, iar majoritatea deciziilor au fost emise cu incalcarea acestui termen.
Art. 20 alin. (2) din Normele metodologice prevede ca „Deciziile de pensie revizuite se comunica beneficiarilor in termen de 5 zile de la data emiterii”, dar nu a fost realizata comunicarea unor decizii in acest termen.

Majoritatea deciziilor nu sunt motivate in fapt si in drept, continand numai datele preluate integral din deciziile emise anterior pe baza Legii nr. 119/2010, desi art. 20 din Normele metodologice face referire la obligativitatea acestor motivari.
Pe formularul model transmis in teritoriu de Casa Nationala de Pensii Publice nu exista prevederi referitoare la anularea deciziei anterioare, ceea ce face sa coexiste decizia emisa in urma castigarii proceselor, fiecare putand fi considerata valabila.

O.U.G. nr. 59/2011 nu prevede o cale de atac impotriva deciziilor de revizuire a pensiei si nu se poate deduce ca este aplicabila procedura stabilita de Legea privind sistemul unitar de pensii publice. De fapt, din mentiunile existente in partea finala a deciziilor de revizuire se deduce faptul ca exista o cale de atac diferita de cea prevazuta in Legea nr. 263/2010. Astfel, in Normele metodologice se precizeaza ca: „impotriva deciziilor de pensie revizuite se poate introduce contestatie, in termen de 30 de zile de la comunicare, la tribunalul in a carui raza teritoriala isi are domiciliul reclamantul”. Se face referire apoi la faptul ca „La contestarea deciziilor de pensie revizuite potrivit prezentei metodologii sunt aplicabile dispozitiile privind jurisdictia asigurarilor sociale prevazute la art. 152-157 din Legea nr. 263/2010”. Sunt ignorate dispozitiile art. 149-151 din legea respectiva, care stabilesc obligativitatea procedurii prealabile, la Comisia Superioara de Contestatii, sub sanctiunea nulitatii .

Normele metodologice emise de un ministru nu puteau face derogare de la procedura prevazuta de Legea nr. 263/2010, aplicabila in cazul tuturor pensiilor, daca nu se prevede o exceptie prin alt act normativ de acelasi nivel.

Puteti citi articolul integral in Curierul Judiciar nr. 9/2011.