A respecta legea fiscala este una dintre indatoririle civice esentiale
„Carta contribuabilului” recapituleaza intr-o maniera clara si sintetica, drepturile si obligatiile cetatenilor fata de Administratia fiscala, care devin, implicit obligatii si drepturi ale acesteia fata de cetateni.
Documentul urmareste sa gaseasca echilibrul necesar intre exercitarea misiunii de serviciu public al Administratiei fiscale si asteptarile cetatenilor legitime si de a ancora acest echilibru intr-o relatie fondata pe incredere reciproca si pe respectarea legii.
Carta prezinta intr-o maniera simetrica si echilibrata:
I. o administratie care va simplifica viata, un contribuabil cetatean;
II. o administratie care respecta persoana si drepturile sale, un contribuabil cooperant;
III. o administratie echitabila, un contribuabil loial.
A respecta legea fiscala este una dintre indatoririle civice esentiale. Serviciile publice devin posibile datorita platii impozitului.
Administratia fiscala este in serviciul colectivitatii, adica in serviciul fiecarui cetatean in parte. Formata din functionari competenti si disponibili, ea isi asuma misiunea sa de servciu public, inregistreaza progrese importante in ceea ce priveste calitatea serviciului si relatia cu contribuabilul.
Dezvoltarea civismului fiscal presupune o relatie responsabila intre cetatean si functionarul fiscal. Simplitatea, respectul si echitatea trebuie sa orienteze actiunea Administratiei fiscale.
Relatia dintre contribuabili si Administratia fiscala isi are temeiul in prevederile Constitutiei:
Art. 56 Contributii financiare
(1) Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale.
(3) Orice alte prestatii sunt interzise, in afara celor stabilite prin lege, in situatii exceptionale.
Din aceste prevederi se desprind urmatoarele:
– principiul impozitului este legitim, iar cetatenii au obligatia sa consimta la acesta;
– nivelul impozitelor tine seama de conditiile de existenta ale cetatenilor;
– fiecare cetatean trebuie sa plateasca ceea ce datoreaza si nimic in plus.
Sursa: ANAF
