Mandatul judiciar conform Noului Cod civil

feature photo

Conf. univ. dr. Nadia Cerasela Anitei
Facultatea de Drept, Universitatea „Petre Andrei” din Iasi

Dispozitiile din Noul Cod civil referitoare la mandatul judiciar

Art. 315. Mandatul judiciar
(1) In cazul in care unul dintre soti se afla in imposibilitate de a-si manifesta vointa, celalalt sot poate cere instantei de tutela incuviintarea de a-l reprezenta pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial. Prin hotararea pronuntata se stabilesc conditiile, limitele si perioada de valabilitate a acestui mandat.
(2) In afara altor cazuri prevazute de lege, mandatul inceteaza atunci cand sotul reprezentat nu se mai afla in situatia prevazuta la alin. (1) sau cand este numit un tutore ori, dupa caz, un curator.
(3) Dispozitiile art. 346 si 347 sunt aplicabile in mod corespunzator.

Art. 322. Regimul unor acte juridice
(1) Fara consimtamantul scris al celuilalt sot, niciunul dintre soti, chiar daca este proprietar exclusiv, nu poate dispune de drepturile asupra locuintei familiei si nici nu poate incheia acte prin care ar fi afectata folosinta acesteia.
(2) De asemenea, un sot nu poate deplasa din locuinta bunurile ce mobileaza sau decoreaza locuinta familiei si nu poate dispune de acestea fara consimtamantul scris al celuilalt sot.
(3) In cazul in care consimtamantul este refuzat fara un motiv legitim, celalalt sot poate sa sesizeze instanta de tutela, pentru ca aceasta sa autorizeze incheierea actului.
(4) Sotul care nu si-a dat consimtamantul la incheierea actului poate cere anularea lui in termen de un an de la data la care a luat cunostinta despre acesta, dar nu mai tarziu de un an de la data incetarii regimului matrimonial.
(5) In lipsa notarii locuintei familiei in cartea funciara, sotul care nu si-a dat consimtamantul nu poate cere anularea actului, ci numai daune-interese de la celalalt sot, cu exceptia cazului in care tertul dobanditor a cunoscut, pe alta cale, calitatea de locuinta a familiei.
(6) Dispozitiile alin. (5) se aplica in mod corespunzator actelor incheiate cu incalcarea prevederilor alin. (2).

Art. 346. Actele de instrainare si de grevare
(1) Actele de instrainare sau de grevare cu drepturi reale avand ca obiect bunurile comune nu pot fi incheiate decat cu acordul ambilor soti.
(2) Cu toate acestea, oricare dintre soti poate dispune singur, cu titlu oneros, de bunurile mobile comune a caror instrainare nu este supusa, potrivit legii, anumitor formalitati de publicitate. Dispozitiile art.345 alin. (4) raman aplicabile. (3) Sunt, de asemenea, exceptate de la prevederile alin. (1) darurile obisnuite.

Art. 347. Nulitatea relativa
(1) Actul incheiat fara consimtamantul expres al celuilalt sot, atunci cand el este necesar potrivit legii, este anulabil.
(2) Tertul dobanditor care a depus diligenta necesara pentru a se informa cu privire la natura bunului este aparat de efectele nulitatii. Dispozitiile art.345 alin. (4) raman aplicabile.

Art. 345. Actele de conservare, de folosinta si de administrare
(1) Fiecare sot are dreptul de a folosi bunul comun fara consimtamantul expres al celuilalt sot. Cu toate acestea, schimbarea destinatiei bunului comun nu se poate face decat prin acordul sotilor.
(2) De asemenea, fiecare sot poate incheia singur acte de conservare, acte de administrare cu privire la oricare dintre bunurile comune, precum si acte de dobandire a bunurilor comune.
(3) Dispozitiile art. 322 raman aplicabile.
(4) In masura in care interesele sale legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate printr-un act juridic, sotul care nu a participat la incheierea actului nu poate pretinde decat daune-interese de la celalalt sot, fara a fi afectate drepturile dobandite de tertii de buna-credinta.

Notiunea de mandat judiciar
Conform art. 315 din Codul civil coroborat cu art. 2009 din noul Cod civil putem defini mandatul judiciar ca fiind contractul prin care, instanta de tutela incuviinteaza pe sotul, numit mandatar, exercite pe seama celuilalt sot, numit mandant drepturile pe care acesta le are potrivit regimului matrimonial ales.
Din calificarea marginala a art. 315 din Codul civil se observa ca extinderea judiciara a puterilor unuia dintre soti are natura unui mandat judiciar. In aceasta situatie se aplica dispozitiile din materia contractului de mandat , cu precizarea ca prin hotarare judecatoreasca se stabilesc conditiile, intinderea si durata de valabilitate a acestui mandat.

Partile mandatului judiciar
Partile contractului de mandat judiciar dintre soti asa cum rezulta din definitie sunt cei doi soti astfel: unul dintre soti numit mandatar si celalalt sot numit mandant.
Mandatul judiciar este aplicabil in situatiile in care unul dintre soti se afla in imposibilitate de a-si manifesta vointa. Aceasta imposibilitate de a-si manifesta vointa trebuie sa fi intervenit pe durata casatoriei valabil incheiate fiind cauza care il indreptateste pe celalalt sot sa ceara instantei de tutela incuviintarea de a-l reprezenta pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial.
Observam ca, legea acorda legitimarea procesuala activa la dreptul de a cere mandat judiciar, deci reprezentarea sotului aflat in situatie speciala, doar celuilalt sot, evident, daca intre soti nu exista conflicte de interese, situatie in care instanta de tutela poate institui tutela sau curatela.

Felurile mandatului judiciar si puterea de reprezentare
Raportand dispozitiile art. 2011 din Codul civil la dispozitiile art. 315 din Codul civil observam ca, mandantul judiciar este un mandat cu reprezentare speciala. Ca atare, puterea de reprezentare a sotului mandatar se naste prin hotararea instantei de tutela care stabileste conditiile, limitele si perioada de valabilitate a mandatului judiciar, precum si cazurile cand acesta inceteaza.

Reprezentarea imbraca doua forme:
a. Generala – pentru exercitarea tuturor drepturilor/puterilor sotului reprezentat, dar ca si in dreptul comun, numai in ceea ce priveste actele de administrare;
b. Speciala – limitata la un act particular, fie de administrare, fie de dispozitie, avand ca obiect bunuri determinate.

Din cuprinsul hotararii judecatoresti trebuie sa rezulte conditiile reprezentarii.
Sotul care a primit abilitarea judiciara actioneaza ca un mandatar, consecinta fiind aceea ca efectele actului juridic incheiat se produc exclusiv in persoana si patrimoniul sotului reprezentat. Numai in cazul bunurilor comune , daca legea impune consimtamantul ambilor soti, atunci actul va fi incheiat de sotul reprezentant in dubla calitate in nume propriu si in numele sotului pe care il reprezinta.

Obiectul mandatului conventional dintre soti
Obiectul mandatului judiciar este specific asa cum rezulta din art. 315 din Codul civil numai raporturilor dintre soti. Deci, mandatul judiciar este un mandat cu reprezentare special, posibil a fi incheiat numai intre soti, caci obiectul lui vizeaza exercitarea unor drepturi ce decurg din regimul matrimonial al sotilor, regim care nu este aplicabil decat raporturilor patrimoniale dintre soti.

Functionarea mandatului conventional dintre soti
Mandatul judiciar functioneaza in cadrul fiecarui regim matrimonial reglementat de Codul civil si anume: regimul comunitatii legale, regimul comunitatii legale si regimul separatiei de bunuri.

Forma mandatului conventional dintre soti
Consideram ca, in privinta formei mandatului judiciar mentionam ca intrucat art. 315 din Codul civil nu face nici un fel de referire aplicam dispozitiile art. 2013 din Codul civil dar cu anumite limite. Astfel, mandatul judiciar poate fi incheiat numai in forma scrisa, autentica. Acceptarea mandatului judiciar rezulta din vointa manifestata de unul dintre soti, in fata instantei de tutela, prin care cere incuviintarea de a-l reprezenta pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial ales, pe sotul aflat in imposibilitate de a-si manifesta vointa. si din executarea sa de catre mandatar. Mandatul judiciar dat unui sot pentru incheierea unui act juridic supus, potrivit legii, unei anumite forme trebuie sa respecte acea forma, sub sanctiunea aplicabila actului insusi. Prevederea nu se aplica atunci cand forma este necesara doar pentru opozabilitatea actului fata de terti, daca prin lege nu se prevede altfel.

Durata mandatului conventional dintre soti
Consideram ca, potrivit tezei a II alin. 1, a art. 315 din noul Codul civil durata de valabilitate mandatului judiciar este stabilita prin n hotararea pronuntata de instanta de tutela.

Intinderea mandatului conventional dintre soti
Consideram ca, potrivit tezei a II alin. 1, a art. 315 din noul Codul civil intinderea mandatului judiciar este stabilita prin n hotararea pronuntata de instanta de tutela. Contractul de mandat judiciar il autorizeaza pe sotul mandatar sa efectueze acte de conservare, folosinta si de administrare precum si acte de instrainare si de grevare in functie de regimul matrimonial ales de cei doi soti.
Prin alin. 3 al art. 315 din Codul civil se prevede aplicabilitatea la mandatul judiciar a dispozitiilor art. 346 si 347, care vizeaza actele de instrainare si grevare cu drepturi reale a bunurilor comune pentru care se cere acordul ambilor soti, precum si sanctiunea care loveste actele incheiate fara respectarea consimtamantului expres al celuilalt sot. Aceasta inseamna ca si in cazul bunurilor comune, pentru situatiile in care in care legea impune consimtamantul ambilor soti, (spre exemplu, actele de dispozitie grave cu privire la imobile), s-ar putea obtine un asemenea mandat judiciar, daca unul dintre soti se afla in imposibilitate de a-si manifesta vointa. Daca un sot incheie singur asemenea acte, fara a avea incuviintarea instantei, actul este lovit de nulitate relativa, potrivit art. 347 din Codul civil.

Obligatiile sotului – mandatar
Consideram ca, potrivit tezei a II alin. 1, a art. 315 din noul Codul civil obligatiile sotului mandatar de instanta de tutela prin hotarare judecatoreasca.

Executarea mandatului judiciar
Sotul mandatar nu poate sa depaseasca limitele stabilite de instanta de tutela prin hotarare judecatoreasca pentru mandatul judiciar in functie de regimul matrimonial ales de soti

Diligenta sotului mandatar
Sotul mandatar este obligat sa il indeplineasca cu diligenta pe care o manifesta in propriile afaceri toate sarcinile ce ii revin exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial ales in conformitate cu dispozitiile instantei de tutela stabilite prin hotarare judecatoreasca.

Obligatia de a da socoteala
Sotul mandatar este tinut sa dea socoteala instantei de tutela in temeiul imputernicirii date prin hotarare judecatoreasca cu privire la indeplinirea tuturor obligatiilor ce rezulta din exercitarea mandatului judiciar.

Obligatiile sotului mandant
Implicit din dispozitiile art. 315 alin. 1 din noul Cod civil rezulta obligatiile pe care le are sotul mandant in cadru mandatului judiciar. Ca atare, aceste obligatii vor fi stabilite prin hotararea judecatoreasca a instantei de tutela in functie de regimul matrimonial ales.

Incetarea mandatului judiciar
Potrivit art. 315 alin. 2 din noul Cod civil „in afara altor cazuri prevazute de lege atunci cand sotul reprezentat nu se mai afla in situatia prevazuta la alin. 1 sau cand este numit un tutore ori, dupa caz, un curator.” Observam ca reprezentarea judiciara este conceputa ca un substituit al tutelei, sau, dupa caz, al curatelei, avand un caracter temporar, respectiv pana la instituirea acestor masuri de protectie.
Tinand cont de faptul ca mandatul judiciar este practic un substituit al tutelei si al curatelei motiv pentru care inceteaza de drept prin luarea acestor masuri de protectie a persoanei, rezulta ca expresia „imposibilitate de a-si manifesta vointa” poate avea continutul dat de insasi cauzele care justifica instituirea tutelei sau, dupa caz a curatelei.
Sintetizand se poate considera ca notiunea de „imposibilitate de a-si manifesta vointa” acopera doua tipuri de situatii, imposibilitatea putand fi de natura fizica (ipoteza in care vointa unuia dintre soti nu se poate forma in mod valabil, spre exemplu alienatie, debilitate mintala, paralizie, coma, etc.) sau de natura sociala (absenta indelungata, disparitie, prizonierat – caz in care vointa celuilalt sot nu poate fi cunoscuta).

In concluzie, mandatul judiciar inceteaza prin:
1. expirarea de valabilitate a acestui mandat (stabilita prin hotararea judecatoreasca);
2. prin luarea unei masuri de ocrotire fata de sotul aflat in imposibilitate de a-si exprima vointa (tutela, curatela), potrivit legii;
3. cauzele generale de incetare a contractelor potrivit dispozitiilor din art. 1321 din noul Cod civil. acesta dispune: „Contractul inceteaza, in conditiile legii, prin executare, acordul de vointa al partilor, denuntare unilaterala, expirarea termenului, indeplinirea sau, dupa caz, neindeplinirea conditiei, imposibilitate fortuita de executare, precum si din orice alte cauze prevazute de lege;”
4. modurile de incetare a mandatului prevazute de art. 2030 din noul Codul civil sunt: a) revocarea sa de catre mandant; b) renuntarea mandatarului; c) moartea, incapacitatea sau falimentul mandantului ori a mandatarului. Cu toate acestea, atunci cand are ca obiect incheierea unor acte succesive in carul unei activitati cu caracter de continuitate, mandatul nu inceteaza daca aceasta activitate este in curs de desfasurare, cu respectarea dreptului de revocare, sau renuntare al partilor ori a mostenitorilor acestora.”

Concluzii
Casatoria poate cunoaste situatii de criza, fie ca este vorba de crize interne, generate de inevitabile neintelegeri intre soti, de atitudini necugetate, individualiste ale unuia dintre ei, fie exterioare vietii de familie, avand un caracter obiectiv (spre exemplu, imposibilitatea unui sot de a-si manifesta vointa pentru incheierea unui anumit act juridic necesar si util uniunii conjugale). Scopul regimului primar este si acela de a oferi solutii pentru depasirea situatiei de criza, fiind organizate doua categorii de mecanisme prin care se urmareste dozarea puterilor sotilor, fie in sensul extinderii puterilor unuia dintre ei, fie prin limitarea puterilor celuilalt. Un rol important revine in aceste momente instantei de judecata, care este chemata sa dispuna corectivele necesare, regland astfel, pana la revenirea la normal, raporturile patrimoniale dintre soti.
Extinderea judiciara a puterilor unuia dintre soti intervine in anumite situatii in care, in interesul familiei, unul dintre soti este abilitat de justitie, in mod exceptional, sa exercite drepturile pe care le are celalalt sot potrivit regimului matrimonial.
Din punct de vedere procedural instituirea mandatului judiciar poate fi calificata drept o procedura necontencioasa (gratioasa).

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close