Taraburca c. Moldova: incalcarea art. 3 CEDO

Rele tratamente aplicate de catre politie unui tanar de 21 de ani pe parcursul protestelor provocate de alegerile electorale din Republica Moldova

Rezumat de Romina David
Membru al Asociatiei de Studii in Dreptul Constitutional si Drepturile Omului

In hotararea Taraburca c. Moldova, din 6 decembrie 2011, Curtea a statuat ca a fost incalcat articolul 3 din Conventie, in ceea ce priveste relele tratamente aplicate reclamantnului de catre politie in cadrul demostratiilor din capitala Moldovei, prilejuite de alegerile electorale din 2009.

In fapt

Nemultumirea generala cu privire la alegerile electorale din 2009 din Moldova, in special acuzatiile de frauda, a determinat mai multi tineri sa iasa in strada in 6 si 7 aprilie 2009. Un numar relativ mic de demonstratii au fost si violente. Aproximativ 250 de protestatanti au patruns la etajele inferioare ale Palatului Prezidential si in cladirile Parlamentului, incendiind parti din acestea. Au fost chemate forte speciale pentru a restabili ordinea. in zilele urmatoare s-au facut arestari in masa, televiziunile transmitand live si inregistrand atat arestarile tinerilor, cat si bataile aplicate acestora de catre fortele de ordine. O ancheta public subsecventa a stabilit ca forta utilizata de autoritati raportat la acele incidente a fost excesiva.

Reclamantul a participalt la protestele din 7 aprilie 2009 impreuna cu un prieten, S., si, in momentul in care era pe punctul de a urca intr-un taxi pentru a pleca acasa, a fost luat de 3 ofiteri mascati si adus la postul de politie Botancia. A sustinut ca, pe perioada in care a fost inchis acolo, trei ofiteri de politie au patruns in camera in dimineata zilei de 8 aprilie si l-a batut pana a lesinat. in momentul in care s-a trezit ii curgea sange din nas si din buza superioara. Dupa ce a fost transferat la Sediul General al Politiei a fost examinat de un medic care a afirmat ca nu sunt urme de rele tratamente. in data de 10 aprilie, asistat fiind de un avocat din oficiu,a fost audiat si un judecator a dispus arestarea lui preventiva pentru 30 de zile. in timpul noptii a fost transferat la inchisoarea nr.13 .in drum spre respectivul loc, reclamantul a pretins ca a fost obligat sa treaca prin asa-numitul „coridor al mortii”, unde se aflau o multime de politisti, fiecare dintre acestia lovindu-l pe dl. Taraburca.

In data de 14 aprilie, cand inca se afla in detentie si dupa ce parintii i-au angajat un avocat, precum si in 15 mai, a formulat doua plangeri prin care pretindea ca a fost supus unor rele tratamente.

Doctorul care l-a examinat in 14 aprilie a constatat existenta unor zgarieturi si vanatai pe fata reclamantului.

Prima dintre plangeri a ajuns la procuror in data de 21 aprilie 2009 si, dupa ce a asteptat ca ancheta interna a Ministerului Afacerilor Interne sa fie finalizata, procurorul a inceput cercetarea. Dupa ce a investigat toate persoanele relevante pentru speta data, procurorul a dispus in 12 iunie 2009 neinceperea urmaririi penale, mai ales in baza declaratiei lui S., care a sustinut ca nu a fost supus unor rele tratamente si ca nu a vazut nici ca prietenul sau a patit acest lucru.

Dl. Taraburca, dupa ce a fost informat cu privire la decizia procurorului, a cerut ca i se permita sa identifice din mai multi politisti pe cei care l-au agresat. A mai cerut ca cei cu care a fost detinut sa fie interogati, pentru a afla, astfel, daca acestia au vazut sau nu ranile reclamantului.
in cele din urma, s-a dispus incetarea urmaririi penale cu privire la dl.Taraburca, pentru lipsa de probe.

Conform guvernului moldovean reclamantul nu a fost supus unor rele tratamente in timpul detentiei sale ori cand s-a dispus transferul lui. S-a mai sustinut ca, desi a fost asistat de un avocat din oficiu, el s-a plans de brutalitatea politei abia la o saptamana de la retinerea sa, in 14 aprilie 2009.

Reclamantul, invocand articolul 3, a pretins ca a fost batut de politie si ca investigatia cu privire la plangerile sale nu a fost efectuata corespunzator. In plus, nu i s-a permis sa isi contacteze parintii in timpul retinerii sale si ca nu i s-a permis sa isi angajeze un avocat, lucru care l-a speriat si l-a impeidicat sa se planga de rele tratamente inainte de 14 aprilie 2009.

In drept

Cu privire la brutalitatea politiei
Curtea a scos in evidenta contextul in care evenimentele s-au desfasurat, punand accentul mai ales pe relele tratamente sistematice, aplicate pe scara larga in timpul demonstratiilor intr-o perioada relativ scurta de timp. S-a mai statutat ca, in urma vizitelor facute in Moldova, imediat dupa demonstratii, de catre reprezentanti ai Comitetului pentru prevenirea torturii si tratamentelor inumane, precum si de catre comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, exista suspiciuni consistente si credibile care indica ca retinerile facute de politie in perioada imediat urmatoare demonstratiilor se caracterizeaza prin rele tratamente aplicate protestatarilor.
In ceea ce-l priveste pe reclamant, Curtea arata ca, in momentul in care a fost retinut, starea sa de sanatate era buna, fara ca orice fel de urme de rele tratamente sa fie observate de catre medicul inchisorii. Cu toate acestea, o saptamana mai tarziu, un alt doctor a constatat existenta unor rani la nivelul fetei. Faptul ca dl.Taraburca nu s-a plans de brutalitatea politei pana la o saptamana de la retinerea sa nu demonstraza, asa cum pretinde Guvernul, ca nu a fost supus unor rele tratamente. Din contra, e intru totul de inteles ca a facut plangerea numai dupa ce a vazut un avocat in care a simtit ca poate avea incredere, avand in vedere starea de nesiguranta de la momentul respectiv, multe persoane fiind umilite si supuse unor rele tratamente in public, judecatorii examinand cauzele la posturile de politie intr-o maniera extrem de sumara, iar avocatii din oficiu ignorind ranile evidente ale clientilor lor, lucru ce s-a intamplat si in cazul reclamantului. Teama si nesiguranta pe care le-a simtit au fost comune majoritatii victimelor acelei perioade, asa cum arata si raportul Comitetului pentru prevenirea torturii si tratamentelor inumane, care a aratat ca majoritatea plangerilor au fost facute dupa ce persoanele au fost eliberate sau tranferate in cladiri sub protectie Ministerului de Justitie.
Asadar, curtea apreciaza ca a fost incalcat articolul 3 raportat la relele tratamente aplicate reclamantului de catre politie.

Cu privire la ancheta
Curtea considera ca ancheta initiala cu privire la plangerea reclamantului fost compromisa, prin prisma faptului ca a fost condusa de aceleasi autoritati ai caror angajati erau cei acuzati. in plus, ancheta a fost desfasurata cu intarzieri nejustificate: a fost nevoie de o saptamana pentru ca plangerea sa ajunga la procuror, care a asteptat inca 38 de zile pentru ca Ministerul Afacerilor Interne sa desfasoare o ancheta. Dupa ce o decizie a fost luata de catre procuror, a trecut mai bine de o luna pana cand aceasta a fost comunicata reclamantului. Pe langa toate acestea, niciunul dintre oficialii care l-au vazut pe dl.Taraburca anterior datei de 14 aprilie 2009 (ofiterii de politie de unde era retinut ori avocatul din oficiu) nu au reactionat in niciun fel la ranile acestuia si nu au informat autoritatile ca este posibil sa fie supus unor rele tratamente. Curtea constata, asadar, ca a fost incalcat articolul 3 din Conventie raportat la ancheta inadecvata realizata de autoritati cu privire la acuzatia reclamantului de rele tratamente.

Articolul 41: satisfactie echitabila.

Curtea a obligat Moldova la plata a 15.000 de euro cu titlu de prejudiu si a 1500 de euro pentru cheltuieli.

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close