Summit UE: Solutii pentru criza economica. Acordul de guvernanta fiscala

feature photo

Presedinte Romaniei, Traian Basescu, a participat, in perioada 08-09 decembrie a.c., la reuniunea Consiliului European de iarna. La finalul reuniunii, presedintele Traian Basescu a sustinut o declaratie de presa din care dam cateva fragmente.

Solutii pentru criza economica: Acordul de guvernanta fiscala

“Marea miza a acestui Consiliu European a fost legata de gasirea solutiilor la criza economica. Stiti, probabil, ca premergator se anuntasera diverse solutii, modificarea Tratatului, modificarea Protocolului 12 al Tratatului, pana la urma s-a ajuns la o a treia solutie care, cel putin in aceasta faza, nu modifica Tratatul, pentru ca nu s-a putut ajunge la un consens. Marea Britanie a fost cea care a blocat consensul pe modificarea Tratatului si atunci s-a mers pe o solutie juridica, pe care tratatele Uniunii nu o interzic, mai mult decat atat, exista si precedente si anume realizarea unui acord interguvernamental in interiorul Uniunii Europene. Cel putin in aceasta faza, el se numeste Acord de guvernanta fiscala.

(…) Acordul interguvernamental este deschis oricarui stat membru, indiferent ca se afla in zona euro sau in afara zonei euro – iar aici argumentele noastre n-ar trebui sa le mai repet, sunt arhicunoscute, suntem extrem de dependenti economic de orice se intampla in zona euro, chiar finantarea noastra in momentul de fata este consistent afectata de neincrederea care exista in zona euro. Economia noastra este extrem de dependenta de banci provenind din zona euro, fie ca sunt austriece, grecesti, italiene, franceze, si asa mai departe. si, nu in ultimul rand, exporturile noastre sunt extrem de dependente de ce se intampla in statele zonei euro, Romania avand ca principale destinatii de export Germania, Franta, Italia, Spania, Grecia, si asa mai departe.

Deci, toate aceste lucruri ne-au dat argumente suficiente sa spunem ca, desi nu suntem stat membru euro, suntem extrem de dependenti de ce se intampla in zona euro si, ca atare, trebuie sa fim, sa participam la procesele care au loc in zona euro. Mai mult decat atat, si noi suntem stat membru euro, care are acum o derogare. Pana la atingerea parametrilor, Romania, ca si alte state care au intrat in ultimele valuri in Uniunea Europeana, este o tara care are derogare de la introducerea mondei euro pana la realizarea parametrilor. Si ultimul argument: euro nu este o moneda a unui grup de state, ci este o moneda a Uniunii Europene.

Deci toate argumentele acestea au dezlegat lucrurile pana la urma si acest acord interguvernamental cu privire la guvernanta fiscala este deschis celor saptesprezece state membre ale zonei euro, plus statelor care doresc din afara zonei euro. Romania si-a manifestat deja intentia, dorinta de a fi parte a acestui proces, dar trebuie sa vedem ce se intampla, cum vor decurge lucrurile mai departe.

Pana la sfarsitul acestei luni, expertii din statele membre euro si non-euro, care doresc sa participe la acest proces, trebuie sa produca un proiect de acord. Acordul va trebui semnat pana la sfarsitul lunii martie, pana cel mai tarziu la sfarsitul lunii martie, de toate statele care opteaza sa intre in acest acord interguvernamental. 

(…) In situatia in care Marea Britanie isi modifica pozitia, nu se abandoneaza ideea modificarii Tratatului, ci se va reactiona imediat daca Marea Britanie isi modifica pozitia si este de acord cu modificarea tratatelor Uniunii. Deci, actul de baza este acordul interguvernamental, care va fi semnat pana la sfarsitul lunii martie si apoi se trece la ratificarea lui in interiorul statelor care adera la acest acord, dar daca Marea Britanie isi modifica pozitia, ramane deschisa varianta modificarii tratatelor.

Ce este cert insa: ca lucrurile se vor derula cu viteza foarte mare. Dar acest acord introduce cateva elemente care nu sunt cuprinse nici in Six Pack – in pachetul de sase reglementari, sase legi – si nici in Pactul Euro Plus, si va voi prezenta doar cateva, care sunt semnificative, dintre elementele ce intervin acum, odata cu intrarea in vigoare a acordului pentru guvernanta fiscala. 

(…) Un lucru extrem de important este legat de o obligatie, pe care statele din zona euro si cele care adera la acest acord interguvernamental sunt obligate sa o faca, si este unul din pilonii acestui acord, se refera la includerea in legislatia nationala a angajamentului pentru un buget national echilibrat si in surplus. Deci, retineti, un buget national echilibrat si in surplus. Aceasta inseamna ca deficitul structural anual nu trebuie sa depaseasca 0,5% din PIB. Deci nu exista alta cifra convenita. Va rog sa luati nota de acest lucru. Este vorba de deficit structural anual maxim 0,5%. Nu as vrea sa fac o lectie plictisitoare si sa nu intelegeti asa, dar nu vreau sa plecati cu confuzii. Spre exemplu, daca Romania trebuie sa plateasca la pilonul al II-lea de pensii 1% din PIB, sa spunem, la pensiile private. Acest 1% din PIB este o plata temporara, pe care Romania o face un an, doi, trei sau stiu eu. Deci ea nu se ia in consideratie in deficitul structural. Deficitele structurale sunt cele generate de deficitele la fondurile de pensii si care, cumulate sau in urma compensarii intre ele nu trebuie sa depaseasca 0,5%, dar sunt deficite create temporar ca urmare a unui program de introducere a pilonului al II-lea de pensii, cum are Romania. asta nu se considera ca ai depasit deficitul structural de 0,5%.

Marea problema legata de acest deficit structural de 0,5% este ca el trebuie introdus intr-un act normativ, care se numeste Constitutie a statelor membre, in cel mai scurt timp. Poate fi un substitut pentru Constitutie, daca este vorba de o lege echivalenta cu Constitutia. Iar acest lucru il poate constata numai instanta Uniunii Europene, numai Curtea de Justitie a Uniunii Europene, daca prevederea legala a fost introdusa intr-un act normativ, care poate fi Constitutia sau un act normativ echivalent.

Romania nu are un act normativ echivalent cu Constitutia, si aici niciun politician nu ar trebui sa se joace cu termenii. Unii ar putea fi tentati sa spuna: “Pai introducem intr-o lege organica”. Nu – pentru ca nu e echivalenta cu Constitutia. Constitutia se poate revizui cu un vot in Parlament, de minim 2/3. Ori, legile organice trec cu jumatate plus unu din numarul parlamentarilor si Constitutia se revizuieste prin referendum, trebuie sa treaca si referendumul; ori, nicio lege organica nu mai e adoptata prin referendum. Aici, politicienii nostri sunt la stadiul “take it or leave it”. Nu ne putem juca cu revizuirea Constitutiei; si iata cum a venit Uniunea Europeana si ne spune “domnule presedinte, pare a fi fost inspirat ca ai trimis proiectul de revizuire a Constitutiei, de multe luni, in Parlament”.

Un alt lucru, care mi se pare de interes, este legat de faptul ca statele membre se obliga sa transmita Comisiei Europene – care devine un supraveghetor, este cea care vegheaza la respectarea acordului de guvernanta fiscala – deci, trebuie transmis de catre fiecare stat semnatar, la Comisia Europeana, proiectul de imprumuturi pentru anul urmator.

(…) Statele membre care se afla in procedura de deficit excesiv trebuie sa trimita Comisiei Europene si Consiliului, pentru aprobare, programele de parteneriat economic care detaliaza reformele structurale menite sa asigure o corectie durabila a deficitului. Deci, cand un stat ajunge in deficit excesiv, trebuie sa isi transmita programele de ajustare structurala care sa duca la revenirea in parametri de deficit la care statul s-a angajat.

De asemenea, s-a stabilit automatism pentru aplicarea de sanctiuni pentru statele care realizeaza un deficit de peste 3%. Deci, nu mai sunt avertismentele de deficit excesiv; intri direct in proces de sanctionare automata. (…) Pot fi multe automatisme create, cu conditia ca ele sa exprime vointa statelor membre ale acestui acord interguvernamental. Extrem de important este ca toate statele trebuie sa aiba pregatite mecaisme de corectie a deficitelor; deci, nu numai sanctiunea, dar si mecanismele de corectie.

Sigur, mai putin important, poate, pentru noi, desi foarte important pentru zona euro, in momentul de fata, este faptul ca trebuie consolidate instrumentele de stabilizare, cum ar fi mecanismul european de stabilitate si facilitate europeana pentru stabilitate financiara. Facilitatea europeana de stabilitate financiara se cere acum sa intre in vigoare la mijlocul anului 2012, desi era prevazut sa intre, initial, in vigoare in 2013. Este vorba de acel fond de stabilitate care sa ajunga la 1000 de miliarde. in acelasi timp, tot azi-noapte s-a stabilit ca Mecanismul european de stabilitate, cel care a fost creat provizoriu, pana la intrarea in vigoare a Facilitatii europene de stabilitate financiara, va functiona in paralel cu Facilitatea, deci si Mecanismul si Facilitatea vor functiona in paralel pana in 2013. Deci intrarea mai rapida in vigoare a Facilitatii nu face sa fie stopat Mecanismul.

(…) S-a stabilit o contributie a statelor membre la Fondul Monetar International care sa fie de circa 200 de miliarde, din care 150 de miliarde, contributia statelor din zona euro, si 50 de miliarde, a statelor care nu sunt in zona euro.

Aici, fac precizarea: statele care sunt in acord cu Fondul nu trebuie sa participe la Facilitate. Acestea au fost abordarile de pana acum, in toate finantarile pe care le-au facut statele membre; nu a ridicat nimeni problema ca statele care sunt deja in acord cu Fondul sa participe la Facilitate, desi, trebuie sa va spun ca Romania n-ar fi incapabila sa participe. Este doar o informatie, care n-as vrea sa fie titlu, pentru ca sunt diverse moduri de a participa. Spre exemplu, poti sa faci un plasament la fond si atunci poate fi facuta din rezerva Bancii Nationale, la fond si sa fie in continuare considerat resursa in rezerva Bancii Nationale, sa conteze in rezerva Bancii Nationale si mai primesc si o mica dobanda daca e in plasament. Sunt diverse modalitati. Sau se poate pune la dispozitie o suma care nu se misca din Banca Nationala, ci doar daca este nevoie, este trimisa acolo unde este nevoie. (…)

Schengenul, va puteti uita in concluzii – chiar daca Olanda isi mentine pozitia, va pot spune ca toate interventiile care au fost, au fost impotriva pozitiei Olandei. S-a subliniat, inclusiv presedintele Comisiei Europene a aratat ca Romania si Bulgaria au respectat legea si Tratatul si ca cel care nu respecta Tratatul este Olanda, lucru pe care l-a spus si presedintele Consiliului si alti membri ai Consiliului European”.

Sursa: presidency.ro

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close