Doar trei state membre UE sustin taxa pe tranzactii financiare
Propunerea Comisiei Europene de adoptare a unei taxe pe tranzactiile financiare (TTF), aplicabila la nivelul Uniunii Europene a generat numeroase discutii publice si politice de la publicarea sa pe 28 septembrie 2011.
Presedintele Sarkozy a anuntat recent intentia sa de a introduce o taxa pe tranzactiile financiare in Franta incepand din iulie 2012, o propunere care a ocupat locul intai pe agenda de lucru a multor guverne ale Statelor Membre UE, situatie ce a culminat cu opozitia Marii Britanii fata de recentele propuneri de reforma fundamentala ale UE menite sa solutioneze criza financiara care continua sa se propage la nivelul statelor membre.
Fara a ignora potentialele beneficii economice subliniate de Comisie, propunerea a fost intampinata cu o critica serioasa, care a pus sub semnul intrebarii realizarea in fapt a obiectivelor sale economice si a ridicat problema posibilului impact negativ asupra sectoarelor financiare ale Statelor Membre UE si asupra nivelului PIB-ului in ansamblu.
EU Tax Centre din cadrul KPMG a realizat, impreuna cu firmele membre KPMG si retelele acestora specializate in fiscalitatea comunitara si in impozitarea sectorului financiar, un ”Termometru TTF” informal, care ilustreaza modul in care firmele membre KPMG au perceput pozitia adoptata de guvernele tarilor lor cu privire la propunerile TTF.
Sondajul arata ca din cele 27 State Membre, la momentul de fata, doar trei si-au manifestat sprijinul clar pentru introducerea TTF si trei s-au declarat clar impotriva. Ceea ce inseamna ca restul de 21 de tari oscileaza intre diverse grade de sustinere, opozitie sau indecizie.
Comentariile KPMG
“In conditiile in care doar trei tari si-au manifestat clar sprijinul, propunerea Comisiei mai are, evident, multe etape de parcurs” a spus Hugh von Bergen, coordonator al Global Financial Services Tax Group din cadrul KPMG. “O parte dintre Statele Membre care s-au pronuntat in favoarea propunerii sunt dispuse sa o sprijine cu conditia insa ca TTF sa fie introdusa la nivel global, si realitatea este ca introducerea acestei taxe la nivel global nu va avea loc, cel putin nu in viitorul apropiat. Prin urmare, vazuta din acest unghi, perspectivele introducerii taxei pe tranzactiile financiare de catre UE par destul de incerte” avertizeaza von Bergen.
“In ciuda ingrijorarii manifestate de anumite State Membre cu privire la riscul delocarii institutiilor financiare si impactul asupra nivelului PIB-ului, initiativa Merkel/Sarkozy de a impune o taxa pe tranzactii financiare, daca este necesar chiar si numai in cateva din Statele Membre, este un mesaj puternic pentru Statele Membre UE care inca au incertitudini”, explica Mark Gibbins, Partener si Coordonator al Serviciilor de Asistenta Fiscala din cadrul KPMG in Romania.
“Pana in prezent, putina lume si-a pus intrebarea cine vor fi de fapt beneficiarii veniturilor dobandite din taxa pe tranzactii financiare din UE”, mentioneaza Ionut Mastacaneanu, Tax Senior Manager din cadrul KPMG in Romania. “Comisia intentioneaza ca aceasta sa fie un fel de taxa aplicabila la nivel UE care ar urma sa sustina, cel putin partial, bugetul Uniunii Europene. Cu toate acestea, chiar si daca principiul unei taxe pe tranzactii financiare la nivelul Uniunii Europene ar fi acceptat, modul in care veniturile urmeaza a fi distribuite – intre UE si Statele Membre dar si intre Statele Membre – va fi probabil un subiect aprig dezbatut”, subliniaza Ionut Mastacaneanu.
Contextul economic al propunerii de introducere a taxei pe tranzactii financiare in Uniunea Europeana
O taxa impusa asupra tranzactiilor din sectorul financiar ar constitui o solutie la o serie de probleme, in mare masura legate de criza din sectorul financiar, dupa cum reiese din expunerea de motive la proiectul de directiva al Comisiei Europene. In mod special, aceasta ar:
– evita fragmentarea pietei interne prin armonizarea diverselor forme de taxa pe tranzactii financiare impuse la nivel national
– asigura o contributie echitabila a sectorului financiar la costurile recentei crizei
– asigura conditii de piata echitabile pentru sectorul financiar si alte sectoare
– elimina anumite distorsiuni inregistrate pe pietele financiare
– asigura o sursa proprie de venituri pentru UE.
Conform estimarilor initiale ale Comisiei Europene, aceasta directiva ar putea genera venituri de aproximativ 57 miliarde de Euro anual la nivelul Uniunii Europene. In pofida acestor beneficii preconizate, Comisia Europeana a estimat in acelasi timp un impact negativ asupra PIB-ului ce ar urma sa se situeze intre 0,53% si 1,76%. De atunci, Comisia Europeana si-a redus, se pare, aceste estimari la o cifra cuprinsa intre 0,2% si 0,3%. Cu toate acestea, ipotezele care stau la baza acestor estimari sunt complexe si controversate.
Aria de aplicabilitate a propunerii de impunere a taxei pe tranzactii financiare
Taxa ar urma sa fie impusa asupra tranzactiilor cu instrumente financiare incheiate intre institutii financiare dintre care cel putin una isi are sediul pe teritoriul UE. Taxa a fost conceputa astfel incat sa acopere o gama larga de tranzactii financiare, incluzand achizitionarea si vanzarea de instrumente financiare, ca de exemplu actiuni si obligatiuni, dar si incheierea contractelor pe instrumente derivate ca de exemplu, optiuni si contracte futures cu privire la titluri de valoare sau materii prime.
Proiectul de directiva prevede un nivel minim al taxei de 0,1% pentru tranzactiile financiare, altele decat cele legate de contractele pe instrumente derivate, si de 0,01% pentru contractele pe instrumente derivate.
Taxa vizeaza doar tranzactiile in care sunt implicate institutiile financiare, nefiind supuse acestei taxe tranzactiile realizate intre persoane fizice sau companii comerciale, ca de exemplu incheierea contractelor de asigurare, si nici nu ar urma sa afecteze cea mai mare parte a operatiunilor de pe piata primara. Institutiile financiare sunt definite in sens larg in proiectul de directiva ca incluzand institutii financiare traditionale ca de exemplu banci si societati/fonduri de investitii, dar pot cuprinde si societati de tip holding si vehicule investitionale cum ar fi cele implicate in operatiuni de securitizare. Institutiile financiare pot fi supuse TTF chiar si atunci cand actioneaza in numele sau pe seama altei persoane.
Directiva se aplica in situatia in care cel putin una dintre partile la tranzactie este stabilita pe teritoriul unui Stat Membru. Institutiile financiare care nu sunt stabilite in UE pot, in anumite conditii, sa fie si ele supuse TTF, daca tranzactia implica o contraparte stabilita in UE. TTF se aplica fiecarei institutii financiare, respectiv taxa aplicabila unei tranzactii in care sunt implicate doua contraparti stabilite in UE ar urma sa fie de 0,2% pentru tranzactii cu instrumente financiare, altele decat instrument derivate, si, respectiv, de 0,02% pentru tranzactii cu instrumente financiare derivate.
Reactii la propunerea TTF
Propunerea a generat numeroase dezbateri atat publice cat si politice. S-a exprimat in mod clar ingrijorarea ca exista riscul de delocalizare a entitatilor din sectorul financiar in afara teritoriului UE, in jurisdictii care nu impun o asemenea taxa. Din acest motiv o parte din guverne ar fi dispuse sa sustina propunerea numai daca TTF este introdusa la nivel global. In ciuda acestei ingrijorari, atat Germania cat si Franta au declarat ca daca nu se ajunge la un acord al tuturor celor 27 de State Membre UE, taxa ar putea fi introdusa de un grup mai mic, cum ar fi tarile din Zona Euro. Se pare ca pozitia unor State Membre ar fi aceea ca introducerea TTF in Uniunea Europeana ar fi suficienta pentru solutionarea acestei probleme. Alte intrebari au fost daca TTF este intr-adevar cel mai adecvat instrument de solutionare a obiectivelor economice, propus de Comisia Europeana.
Sursa: KPMG
This article is also available in: Engleză
This post is also available in: Engleză
