Curierul Judiciar nr. 2/2012
CUPRINSUL Revistei (format PDF)
Editorial: Luminita Dima: Codul muncii – intre flexibilizarea si rigidizarea relatiei de munca
„Ne propunem sa oferim cititorilor solutii de interpretare ale unor prevederi legale neclare sau incomplete, sa le impartasim din experienta noastra ca teoreticieni si practicieni in domeniul dreptului muncii, precum si din experienta noastra practica acumulata de la momentul intrarii in vigoare a modificarilor aduse Codului muncii si Legii dialogului social”.
- Reglementare
Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii
Legea nr. 40/2011 pentru modificarea Codului muncii
Legea nr. 62/2011 a dialogului social creditorilor
- Articole
1. Titlu: Documente privind existenta relatiilor de munca in Tarile Romane in secolul al XIX-lea
Autor: Avocat Costel Gilca
De-a lungul secolului al XIX-lea, documentele atesta existenta unor raporturi juridice de munca suficient de complexe, in care putem identifica germenii institutiilor de dreptul muncii din zilele noastre, ceea ce conduce la concluzia ca dreptul muncii s-a dezvoltat ca o ramura de sine statatoare, cu institutii specifice, care s-au perfectionat in timp.
De asemenea, documentele atesta existenta contractelor individuale de munca inainte de adoptarea Codului civil la 1864, ceea ce inseamna ca, in dreptul roman, Codul civil nu a avut nici o influenta asupra contractului individual de munca, nu se observa nici o modificare de substanta a contractelor individuale de munca incheiate dupa adoptarea Codului civil la 1864.
2. Titlu: Comentariul art. 16 din Codul muncii
Autor: Prof. univ. dr. Alexandru Athanasiu
Faptul ca, desi incheierea in forma scrisa a contractului de munca incumba exclusiv angajatorului ca indatorire legala, iar neindeplinirea acestei obligatii atrage nulitatea contractului, este evident ca „penalizarea” angajatului prin pierderea acestui statut juridic fara nicio vina este extrem de inechitabila.
Din aceasta perspectiva, solutia promovata de Codul muncii, dupa modificare, este inechitabila si, totodata, „rigidizeaza” excesiv contractul de munca contrar spiritului protectiv pe care normele dreptului muncii trebuie sa-l asigure.
Neindoios ca sanctionarea „muncii la negru” prin diferite mijloace juridice este binevenita pentru societate, in general, dar „extremismul” solutiei promovate de art. 16 alin. (1), in actuala redactare, lipseste de efecte juridice un contract de munca verbal si, pe viitor, de un loc de munca pe angajatul in cauza.
Autor: Lector univ. dr. Luminita Dima
Din perspectiva aplicarii in practica a noilor reglementari, este necesar ca acestea sa fie analizate in coroborare cu celelalte modificari intervenite si avandu-se in vedere scopul urmarit de legiuitor prin adoptarea lor, insa consideram ca se impune modificarea prevederilor legale neclare, necorelate, imprecise, pentru a inlatura astfel de „piedici” in interpretare, precum si pentru a inlatura rigiditatea si formalismul pe care unele texte le-au introdus, cum este de exemplu includerea criteriilor de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului in continutul formei scrise a contractului individual de munca, desi, paradoxal, dorinta legiuitorului a fost sa flexibilizeze relatia de munca.
4. Titlu: Solutii actuale de reglementare din legislatia muncii necesar a fi urgent revazute de catre legiuitor
Autor: Lector univ. dr. Aurelian Gabriel Uluitu
Orice modificare si/sau completare a unui cadru normativ existent trebuie sa isi propuna realizarea unui progres sub aspectul tehnicii de reglementare (cerinta care presupune o corelare riguroasa intre normele existente si cele noi, care le modifica si le completeaza) si, pe fondul respectivelor prevederi, sa clarifice aspectele care anterior s-au dovedit generatoare de dificultati in aplicare ori care au condus la solutii contradictorii.
Modificarile operate prin Legea nr. 40/2011 si Legea nr. 62/2011 nu corespund, in mare masura, acestor deziderate elementare de tehnica legislativa. In loc sa usureze misiunea celor care aplica dreptul muncii, le ingreuneaza activitatea. Consecintele sunt cu atat mai daunatoare cu cat domeniul vizat – cel al relatiilor de munca, individuale si colective – este de maxima importanta pentru societate.
5. Titlu: Consideratii particulare privind aptitudinea in munca a salariatului
Autor: Lect. univ. dr. Daniela Motiu
In mod sigur, inaptitudinea medicala a salariatului se datoreaza unor evenimente nefericite care pot plasa salariatul intr-o situatie delicata, dar si contradictorie. Varsta, precum si alte considerente de ordin social, il obliga sa munceasca, insa limitele biologice ale fiintei umane, certificate medical, il impiedica. Departe de a fi considerata un caz de forta majora, inaptitudinea medicala poate constitui un motiv real si serios de concediere, in situatia in care angajatorul demonstreaza imposibilitatea de reintegrare a salariatului pe un alt loc de munca, compatibil cu capacitatea de munca a salariatului stabilita de medicul de medicina a muncii.
6. Titlu: Conceptul de „munca precara” si implicatiile sale in reglementarea raporturilor de munca
Autor: Prof. univ. dr. Raluca Dimitriu
Desi problematica muncii precare se afla in mod constant in atentia Uniunii Europene, optiunea legiuitorului european nu este si nu ar putea fi in sensul promovarii unor modalitati unice si nediferentiate de angajare. De altfel, Uniunea Europeana pare a nu-si fi facut un obiectiv nici din apropierea legislatiei muncii din statele membre, lasand la latitudinea fiecarui sistem in parte reglementarea raporturilor individuale si colective de munca. Numarul relativ mic de Directive si Regulamente adoptate in domeniul dreptului muncii dovedeste ca ne aflam intr-un perimetru in care autonomia de reglementare interna isi spune cuvantul intr-o mai mare masura decat in alte ramuri de drept, interventia legiuitorului comunitar fiind mai degraba discreta.
Autor: Lector univ. dr. Lucia Uta
Fara a ne propune o tratare exhaustiva a subiectului, cateva decizii recente ale Curtii de Apel Bucuresti ne-au oferit prilejul unor consideratii asupra interpretarii si aplicarii dispozitiilor legale privind preavizul.
8. Titlu: Prevederi noi privind constituirea, organizarea si functionarea Comitetelor europene de intreprindere
Autor: Cristina Casian
In raport cu legislatia anterioara, este intr-adevar necesara revizuirea Directivei 94/45 cu privire la informarea si consultarea salariatilor, ameliorand-se, apreciem noi astfel, functionarea CEI-ului si remediindu-se problemele survenite in cei 14 ani de existenta a CEI . Prevederile legislatiei romane preiau – in formulari identice – dispozitiile cuprinse in Directiva europeana. Sunt modificate articole esentiale (continutul acordului privind constituirea CEI) si sunt introduse altele noi, care fac referire la institutii si aspecte inexistente in legislatia precedenta (obligatia conducerii centrale de a transmite informatiile necesare deschiderii negocierilor catre partile interesate, clauza de adaptare, accesul la cursuri de formare). Cu toate ca prevederile noi definesc si clarifica notiunile esentiale, pentru a evita echivocul in interpretare si a urma spiritul Directivei, unele dintre conceptele juridice nu sunt definite sau explicate, astfel: termenul de moment, mod si continut „corespunzator”, ceea ce va crea probleme in practica. De asemenea, unele prevederi cuprinse in considerentele din preambul nu sunt preluate in continutul dispozitiilor directivei, ceea ce a condus, prin transpunere, si la lipsa acestora din legislatia romana.
