Bostina si Asociatii: Statul pe banca, partea I

Citeste si partea a II-a si partea a III-a a acestui articol

Ovidiu Constantinescu
PR Manager Bostina & Asociatii

Iata, in fine, am reusit sa identific stiintific din ce cauza era sa ajung in pragul disperarii la sfarsit de februarie:

„Mediafax – Creditul pentru firme si populatie a scazut si in februarie; imprumuturile statului cresc cu 4,5% : 26.03.2012 BUCUREŞTI – Creditele pentru firme si populatie au scazut in februarie cu 0,7% in termeni reali, mai accentuat pe segmentul finantarilor in lei, imprumuturile in valuta pentru populatie fiind singura componenta care a inregistrat usoara crestere, bancile concentrandu-se in continuare pe finantarea statului.”

Dupa multe dezbateri in familie, am ajuns la concluzia ca e momentul sa ne luam „casa pe pamant” si, in fine, o gasim pe ea… pe pamant, langa Bucuresti. Ard etapele cu indoieli, ca sunt prea personale, si ajung la banca – nu zic care – la mine in cartier, la sucursala unde am si „contul de salariu”.

„Da, domnule Constantinescu, la prima vedere va incadrati… dar pentru analiza de dosar trebuie sa semnati niste hartii pentru verificari la Biroul de Credit”. Ma execut si semnez. Dupa trei zile, ma suna banca: ”Este ok, ne trebuie adeverinta de venit”… (De ce nu mi s-a spus cu 3 zile in urma? De ce are nevoie banca MEA de adeverinta de venit, in conditiile in care vede de aproape 8 ani TOŢI banii care-mi intra in conturi si poate analiza, fara probleme, ABSOLUT TOATE tipurile de cheltuieli pe care le fac?!?). „O sa ne miscam cu viteza luminii, domnule Constantinescu, nu va faceti griji…”

Duc fisa fiscala si sunt asigurat ca „totul e ok”… Dupa alte doua-trei zile, suna iar telefonul – banca: „..si ne mai trebuie si o adeverinta de la angajator cum ca, pe perioada creditului, o sa va plateasca salariul la noi la banca…” Ii explic doamnei directoare de agentie ca nu pot face un tert parte dintr-un contract care nu-l priveste, ca nu pot sa-l oblig sa semneze ca ma tine angajat pana la scadenta creditului – vreo 20 de ani – ca nici eu nu sunt sigur ca voi mai fi in acelasi loc de munca la scadenta, dar ca ma oblig, prin semnatura, sa-mi virez salariul – contra dobanda preferentiala – in contul bancii pana la scadenta, indiferent de unde si de cine va fi platit el, caci inteleg ca dobanda cu pricina are un carlig, pe care il accept… Doamna nu si nu… insista cu adeverinta… cu semnatura si stampila! Ii spun ca pot sa-i transmit un mail intern cum ca avem libertatea de a ne incasa salariile la ce banca vrem… nu si nu, ca mail-ul nu are semnatura si stampila… Ii spun ca e un abuz pe care nu-l accept… In fine, dupa 6 ore de consultari „in centrala”, mi se accepta obiectiile (se pare ca a fost o mare victorie asupra celor din centrala!) si mergem mai departe.

Mai departe, mergem impreuna cu vanzatorul la banca, „cu actele”… Din partea bancii, trei persoane: „Dorel cu sapa”, o doamna cu care am avut prima discutie si care, intre timp, a fost avansata in sucursala (cu concurs!) si doamna directoare – au fost invitate sa aleaga actele necesare. „Ati luat tot?” intreb eu. „Da.” „Sigur?” „Sigur. Raspunsul in doua-trei zile.” Dupa trei zile, telefonul: „Domnu’ Constantinescu, ne mai trebuie ceva…” Intreb senin ce. „Titlul de Proprietate!”… ”Pai nu erati acolo 3 persoane? Nu ati zis ca ati luat tot ce va trebuia??” zic eu, deja usor enervat/suparat… Şi de ce Dumnezeu v-au trebuit 3 zile sa va dati seama ca va lipseste titlul de proprietate, nu puteati sa spuneti asta a doua zi?!?!?” Evident ca nu, eu nu sunt singurul client al bancii care cere credit in tara asta si acum mi-a venit randul… cu doua ore inainte de expirarea termenului de raspuns… si, in definitiv, AM un raspuns, nu? Ce ma tot plang atata?!? In consecinta, bietul om – vanzatorul – duce la banca titlul de proprietate, copie si original. Din acest moment, pot curge linistit alte 3 zile, termen de raspuns la analiza dosar…

Imi dau seama ca o sa dureze destul, asa ca ma gandesc sa nu mai astept raspunsul de la „juridic” si vorbesc deja cu evaluatorul agreat de banca sa faca analiza imobilului in vederea evaluarii garantiei. Rezolv totul rapid pe mail, fara probleme, luni la pranz vorbim, tot luni dupa-amiaza da fuga la imobil, marti scrie raportul de evaluare si il depune la banca, „in centrala” tot marti dupa-amiaza… In agentie ajunge abia vineri dimineata… cam in acelasi timp cu raspunsul de la „juridic”: dosar respins pe motiv ca „proprietatea este constituita pe baza legii 42/1990 iar titlul de proprietate este emis pe baza legii 18/1991 si legea 18 interzice vanzarea imobilelor pe timp de 10 ani. Rog clarificari”…

Continuarea in postul urmator. Pana atunci, astept solutia juridica la problema enuntata mai sus.