CSM a publicat raportul privind starea justitiei

feature photo

In data de 30 martie 2012 CSM a postat pe site-ul propriu raportul privind starea justitiei aferent anului 2011 care contine date despre sistemul judiciar din Romania; analiza activitatii sistemului judiciar; accesul si increderea in justitie, transparenta si integritatea sistemului; managementul resurselor umane in sistemul judiciar; resursele materiale si financiare aflate la dispozitia instantelor si parchetelor in anul 2011; raporturile dintre sistemul justitiei si celelalte institutii si organisme, precum si cu societatea civila; concluzii privind progresele inregistrate, vulnerabilitatile identificate si masurile luate sau propuse pentru remedierea acestora.

Concluzii privind progresele inregistrate, vulnerabilitatile identificate si masurile luate sau propuse pentru remedierea acestora

Pe baza datelor prezentate in cuprinsul prezentului raport si avand in vedere perceptia corpului magistratilor, dar si a societatii civile si a celorlalti vectori de opinie asupra starii justitiei, au fost identificate aspecte pozitive, dar si vulnerabilitati in functionarea sistemului judiciar in anul 2011.

A) Astfel cum rezulta din cuprinsul Capitolului II din Raport, anul 2011 este cel mai incarcat an din istoria justitiei romanesti. Volumul total de activitate inregistrat la nivelul instantelor judecatoresti (3.191.290 cauze), precum si numarul dosarelor solutionate (2.336.519 dosare) au inregistrat un record absolut.

Cresterea volumului total de activitate s-a repercutat asupra incarcaturii pe judecator, astfel ca, in cursul anului 2011, la majoritatea instantelor, indiferent de gradul de jurisdictie, incarcatura pe post de judecator a fost de aproape 1.000 de cauze.

Similar situatiei inregistrate la instantele judecatoresti, la nivelul parchetelor, volumul total de dosare penale (1.654.569 dosare) a crescut comparativ cu anul anterior si, in corelatie cu aceasta crestere, s-a majorat si numarul dosarelor penale solutionate de procurori (579.322 dosare solutionate).

Spre deosebire de situatia instantelor unde incarcatura pe judecator a crescut la toate nivelurile de jurisdictie, incarcatura de dosare penale pe procuror a crescut doar la nivelul Directiei Nationale Anticoruptie, a parchetelor de pe langa tribunale si a celor de pe langa judecatorii, diminuandu-se la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si la parchetele de pe langa curtile de apel.

Cresterea volumului de activitate a fost suportata de catre instantele de judecata si parchetele de pe langa acestea in conditiile in care schemele au fost, in principiu, aceleasi (4.544 posturi de judecator si 2.902 posturi de procuror) cu cele stabilite in anul 1994 si modificate nesemnificativ pana in prezent, iar numarul posturilor vacante si temporar vacante a fost suficient de ridicat.

Data fiind aceasta situatie, precum si competentele speciale stabilite in favoarea Tribunalului Bucuresti si a Curtii de Apel Bucuresti, in scopul realizarii obiectivului comun privind echilibrarea volumului de activitate, asumat de Consiliul Superior al Magistraturii impreuna cu Ministerul Justitiei si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, schemele celor doua instante au fost suplimentate cu 18 posturi, respectiv 10 posturi de judecator, iar schema Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism a fost suplimentata cu 50 de posturi de procuror.

In contextul cresterii semnificative a volumului de activitate si a incarcaturii pe post de judecator, Consiliul Superior al Magistraturii a derulat doua proceduri de redistribuire, in scopul atenuarii discrepantelor dintre instantele judecatoresti in ceea ce priveste incarcatura pe post de judecator.

In cadrul primei proceduri, s-a dispus redistribuirea pe orizontala a unui numar de 12 posturi de judecator de la nivelul judecatoriilor, iar prin cea de a doua procedura, au fost redistribuite 48 de posturi de judecator. Spre deosebire de redistribuirile anterioare, in cadrul acestei ultime proceduri s-a realizat atat un transfer al posturilor de judecator pe orizontala, cat si pe verticala, incercandu-se astfel ca, in limita numarului redus de posturi care puteau fi transferate, sa se realizeze o echilibrare a volumului de munca in cazul instantelor foarte incarcate si care aveau o schema redusa prin raportare la volumul de activitate. Se impune a fi mentionat ca prin redistribuirea posturilor pe verticala s-a raspuns si recomandarilor formulate in acest sens in rapoartele Comisiei Europene asupra progreselor Romaniei elaborate in cadrul Mecanismului de Cooperare
si Verificare.

Distinct de masura redistribuirii posturilor, in scopul echilibrarii incarcaturii pe post de judecator, au fost continuate demersurile incepute in anul 2005 de grupul de lucru comun, constituit din reprezentanti ai Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justitiei si Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in privinta rationalizarii instantelor si parchetelor.

Aceste demersuri s-au materializat in anul 2011, an in care au fost desfiintate un numar de 12 instante si parchetele de pe langa acestea, posturile rezultate in urma acestei masuri fiind redistribuite instantelor si parchetelor care au inregistrat un volum semnificativ de activitate.

In cursul anului 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a asigurat, prin dinamizarea procedurilor de ocupare a posturilor, reducerea numarului vacantelor din sistem, in ceea ce priveste instantele, de la 435 la 339 de posturi, iar in privinta parchetelor, de la 481 la 452 de posturi.

Este de semnalat faptul ca, urmare a eforturilor depuse de Consiliul Superior al Magistraturii in cursul anului 2011 in privinta ocuparii posturilor vacante, la sfarsitul acestui an, numarul vacantelor din sistem a atins cel mai mic nivel din ultimii patru ani. Cu toate acestea, data fiind baza de selectie limitata, numarul posturilor vacante din sistem a ramas in continuare suficient de ridicat.

In continuarea demersurilor privind echilibrarea volumului de activitate la nivelul instantelor si alocarea eficienta a resurselor umane, in conditiile in care intrarea in vigoare a noilor Coduri impune adaptarea schemelor de personal noilor prevederi legislative, prioritatile Consiliului Superior al Magistraturii in domeniul resurselor umane au fost orientate in etapa urmatoare spre:
I. Implementarea Planului strategic de actiune, avand ca obiective:
i) ocuparea posturilor de executie vacante de judecator si procuror si a celor suplimentate potrivit Studiilor de Impact;
ii) ocuparea functiilor de conducere vacante la instante si parchete;
iii) punerea in aplicare a unui plan de actiune in vederea ocuparii posturilor vacante de judecator si magistrat asistent de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
II. Elaborarea unei noi Strategii de resurse umane, al carei scop consta in analiza schemelor de personal ale instantelor si parchetelor prin raportare la concluziile Studiilor de Impact cu privire la numarul posturilor de judecator, procuror si personal auxiliar de specialitate care trebuie suplimentat.
III. Analizarea volumului de activitate inregistrat la nivelul instantelor judecatoresti si parchetelor, cu luarea in considerarea a concluziilor Studiilor de Impact, in vederea efectuarii unor noi redistribuiri de posturi;
IV. Examinarea posibilitatii si necesitatii rationalizarii sistemului judiciar si modificarea hartii judiciare.
V. Instituirea unui standard unitar pentru admiterea in magistratura, prin unificarea celor doua modalitati prevazute in prezent de lege, sub aspectul similitudinii probelor de concurs si examinarii candidatilor de catre aceleasi comisii, in scopul cresterii atat a numarului magistratilor intrati in sistem, cat si al calitatii profesionale a acestora, prin valorificarea stagiilor de formare profesionala initiala, sens in care comisiile Consiliului au initiat analiza si compatibilizarea prevederilor regulamentelor aplicabile celor doua modalitati de accedere in magistratura, din perspectiva introduceri unor probe similare de examinare a candidatilor la cele doua concursuri.

B) In ceea ce priveste actul de justitie propriu-zis, astfel cum s-a aratat in cuprinsul Capitolului II, durata de solutionare a cauzelor a ramas aceeasi ca si anul trecut, majoritatea fiind solutionate intrun interval de timp mai mic de 6 luni, aceasta in pofida cresterii volumului de activitate, fapt ce denota preocuparea magistratilor pentru respectarea cerintei de solutionare a cauzelor intr-un termen rezonabil.

Dat fiind ca un procent de aproximativ 4% din totalul cauzelor au fost solutionate in termen mai mare de 1 an, in scopul stabilirii cauzelor care au condus la aceasta situatie, in cursul anului 2011, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a dispus verificari tematice directe la instantele care inregistreaza un numar mare de dosare in care termenul rezonabil este depasit, incepand cu data inregistrarii in sistem a acestora, verificari directe la toate instantele pentru analizarea dosarelor mai vechi de 10 ani, precum si verificari directe cu privire la dosarele de mare coruptie aflate pe rolul instantelor, din perspectiva managementului de caz.

Rapoartele intocmite de Inspectia judiciara cu ocazia constatarilor mentionate au fost supuse analizei Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii la sfarsitul anului 2011 si au fost aprobate prin Hotararile nr.104/2012, nr.117/28.02.2012 si nr.116/28.02.2012.

In vederea reducerii duratei de solutionare a cauzelor, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a dispus urmatoarele masuri cu caracter prioritar:
– monitorizarea la nivelul Inspectiei Judiciare a dosarelor mai vechi de 1 an, prin raportare la data initiala de inregistrare a dosarelor in sistemul judiciar;
– constituirea unei baze de date in vederea realizarii unui sistem de evidenta permanenta a dosarelor vechi, in care sa se evidentieze cauzele mai vechi de un an in sistemul judiciar, prin raportare la data primului act de sesizare a instantei de fond;
– sesizarea Ministerului Justitiei pentru modificarea aplicatiei Ecris, astfel incat sa fie posibila evidentierea cauzelor in functie de data primului act de sesizare;
– actualizarea continua de catre instantele judecatoresti a situatiilor privind dosarele cu termen depasit si comunicarea acestora Inspectiei Judiciare, la intervale regulate;
– monitorizarea de catre conducerea curtilor de apel si a tribunalelor a dosarelor mai vechi de 3 ani in sistemul judiciar,
– identificarea situatiilor specifice si a eventualelor disfunctionalitati ce se inregistreaza in managementul de caz al acestor dosare si comunicarea catre Inspectia Judiciara a masurilor apreciate ca fiind utile pentru reducerea stocului de cauze vechi.

C) Tinand seama de necesitatea reformarii si modernizarii legislatiei in scopul rezolvarii principalelor probleme cu care se confrunta sistemul judiciar actual – supraincarcarea instantelor si parchetelor si durata procedurilor judiciare – proiectele legilor de punere in aplicare a noilor coduri si legilor conexe au fost avizate favorabil de catre Consiliul Superior al Magistraturii.

Pentru fiecare proiect, Consiliul Superior al Magistraturii a formulat numeroase observatii si propuneri, menite sa imbunatateasca reglementarile diferitelor institutii juridice si sa asigure corelarea noilor dispozitii procedurale in materia competentei de judecata in prima instanta si in caile de atac cu strategia adoptata in domeniul resurselor umane. Consiliul, prin reprezentantii sai, a participat si la dezbaterile ce au avut loc pe marginea acestor proiecte de legi, in cadrul procedurii parlamentare.

D) Cu privire la masurile luate sau preconizate in vederea pregatirii sistemului judiciar pentru noile coduri, pregatirea magistratilor, in cadrul formarii profesionale continue, a reprezentat obiectivul principal al Programului de formare continua pentru anul 2011. Astfel, Institutul National al Magistraturii (institutie aflata in coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii) a conceput doua proiecte proprii „Noul Cod civil. Noul Cod de procedura civila”, respectiv „Noul Cod penal. Noul Cod de procedura penala”, realizate in colaborare cu toate curtile de apel si parchetele de pe langa acestea. De asemenea, in perioada 2011 – 2013, Institutul National al Magistraturii va beneficia in
cadrul colaborarii bilaterale cu Elvetia de finantare nerambursabila in vederea derularii proiectului „Asistenta pentru consolidarea capacitatii institutionale in domeniul formarii judecatorilor si procurorilor pentru aplicarea noilor legi”.

Tot astfel, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii in sedinta din 26 mai 2011 a aprobat constituirea unui grup de lucru avand ca obiectiv stabilirea si planificarea masurilor necesare pregatirii sistemului de justitie pentru intrarea in vigoare a Codului civil; in acest sens, a fost lansat portalul Iurispedia, un site dedicat, initial, doar codului civil, care va fi extins si in privinta celorlalte trei coduri. De asemenea, a fost semnat un Protocol inter – institutional pentru implementarea Codului civil.

In cursul anului 2011, prin initierea si desfasurarea actiunii „Vin codurile”, Consiliul Superior al Magistraturii si-a propus sa faciliteze cunoasterea si dezbaterea temeinica de catre profesionisti, inclusiv justitiabili, a prevederilor Noului Cod civil.

Au fost elaborate brosuri tematice de catre specialistii Consiliului, ulterior distribuite, prin intermediul instantelor si unitatilor de parchet, tuturor celor interesati sa cunoasca noile institutii introduse de Noul Cod civil.

Tot in cadrul activitatilor acestui grup de lucru, trebuie mentionate cele 4 conferinte propuse de Consiliul Superior al Magistraturii, desfasurate in luna septembrie a anului trecut, dedicate noului Cod Civil, intrat in vigoare la 1 octombrie 2011. Evenimentele, organizate de Institutul National al Magistraturii, au vizat trecerea in revista a tematicii noului Cod Civil, intr-o abordare interactiva, cu implicarea cadrelor didactice de la facultatile de drept, specialistilor si autorilor de renume in materia dreptului civil, judecatorilor cu o inalta specializare in materie, membrilor in comisia de elaborare a noului Cod Civil si membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Preocupari similare au existat – din aceeasi perspectiva, a intrarii in vigoare a noilor coduri – si in ceea ce priveste formarea personalului auxiliar de specialitate, unde atributiile principale revin Şcolii Nationale de Grefieri, institutie aflata, de asemenea, in coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Intrarea in vigoarea a noului Cod civil a constituit obiect de preocupare si pentru Ministerul Justitiei care, la data de 30 iunie 2011, a organizat conferinta cu tema „Intrarea in vigoare a noului Cod civil: realitati si provocari legislative ale modernizarii societatii romanesti”. Obiectivul conferintei a fost prezentarea noului Cod civil, cu referire speciala la raportul dintre acesta si Codul de procedura civila in vigoare, noutatea institutiilor, sfera ampla a relatiilor sociale reglementate normativ prin dispozitiile sale si a reunit in cadrul unor dezbateri experti care au contribuit la elaborarea noilor Coduri si reprezentanti ai sistemului judiciar.

E) In ceea ce priveste componenta de integritate a corpului judiciar, este de semnalat diminuarea numarului cazurilor de sesizare a Comisiilor de disciplina ale Consiliului Superior al Magistraturi, dar si numarul extrem de redus, raportat la totalul judecatorilor si procurorilor in functie, al hotararilor irevocabile de sanctionare disciplinara a judecatorilor si procurorilor, respectiv 7 sanctiuni disciplinare in cazul judecatorilor (2 sanctiuni de excludere din magistratura; 2 sanctiuni de diminuare a indemnizatiei de incadrare lunara bruta si 3 sanctiuni cu avertisment) si 2 sanctiuni disciplinare in cazul procurorilor (1 sanctiune cu avertisment si 1 mutare disciplinara la un alt parchet). De asemenea, numarul judecatorilor si procurorilor suspendati din functie ca urmare a punerii in miscare a actiunii penale impotriva acestora s-a diminuat (3 procurori si 2 judecatori in anul 2011, fata de 8 judecatori si 4 procurori, in anul 2010) si doar un singur judecator a fost condamnat definitiv pentru infractiuni de luare de mita si trafic de influenta.

Avand in vedere scopul declarat de noul Consiliu – „toleranta zero la coruptia judiciara” si tinand cont de necesitatea consolidarii integritatii in sistemul judiciar, in sedinta din data de 22.11.2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat Strategia de intarire a integritatii in justitie, pentru perioada 2011-2016.

Astfel, recunoscand vulnerabilitatile din justitie, Consiliul Superior al Magistraturii, organ reprezentativ al magistratilor, a propus un set de masuri concrete pentru cresterea profesionalismului, prevenirea comiterii de abateri disciplinare, eliminarea coruptiei din sistem, respectarea deontologiei si eticii judiciare, eficientizarea justitiei prin mijloace manageriale, consolidarea increderii populatiei in justitie.

Aceasta strategie valorifica cele mai recente standarde internationale in materie si este insotita de un Plan de actiune, care cuprinde programe si masuri, menite sa perfectioneze normele de conduita judiciara si de deontologie profesionala, sa imbunatateasca gradul de receptivitate al magistratilor la aceste norme, sa asigure dezvoltarea unei culturi a integritatii judiciare, institutionale si individuale, avand ca finalitate eficientizarea si transparentizarea actului de justitie. O parte dintre masurile stabilite in cadrul Planului de actiune au fost indeplinite in cursul anului 2011, celelalte constituindu-se in prioritati ale Consiliului pentru anul 2012.

F) Anul 2011 s-a caracterizat si prin diminuarea numarului hotararilor prin care s-a constatat cel putin o incalcare a dispozitiilor Conventiei Europene a Drepturilor Omului, de la 135 de hotarari in anul 2010, la 58 de hotarari in anul 2011, fapt ce semnifica o mai buna cunoastere, interpretare si aplicare de catre magistratii romani a prevederilor Conventiei. Este de remarcat faptul ca mai putin de jumatate din numarul total al condamnarilor suferite sunt imputabile judecatorilor ori procurorilor.

De asemenea, in cursul aceluiasi an, se remarca frecventa aplicare directa a normelor dreptului Uniunii Europene, dar si formularea de intrebari preliminare privind interpretarea normelor de drept ale Uniunii Europene, ceea ce denota participarea judecatorilor romani la dialogul permanent, care se poarta de peste 60 de ani, intre judecatorii statelor membre ale Uniunii Europene.

Sunt de remarcat stagiile de formare organizate la nivelul Institutului National al Magistraturii pe problematica aplicarii Conventiei Europene a Drepturilor Omului si dispozitiilor dreptului Uniunii Europene, iar in perioada urmatoare, in programul de formare profesionala centralizata si descentralizata au fost planificate noi modalitati de perfectionare profesionala in aceste domenii.

Si in cursul anului 2011, sistemul judiciar a continuat sa se confrunte cu o serie de vulnerabilitati:
a) Sporirea in continuarea a volumului total de activitate al instantelor cu 8% si a incarcaturii pe post de judecator, in conditiile unei nesemnificative cresteri (0,62%) a numarului total de posturi de judecator fata de nivelul anului 2010; o pondere insemnata in dinamica volumului de activitate au avut litigiile in materie de munca si asigurari sociale, contencios administrativ si fiscal si insolventa; cu toate acestea, instantele au solutionat cu 10% mai multe litigii ca in anul precedent.

In aceeasi perioada, la nivelul parchetelor, numarul cauzelor penale a crescut cu 9% comparativ cu anul anterior, in conditiile unei sporiri cu doar 1,82% a numarului posturilor alocate acestora; chiar si in aceste conditii, parchetele au inregistrat o crestere cu 12% a dosarelor penale solutionate, fata de anul 2010.

b) Desi prin Legea nr.192/2006 a fost instituita o procedura de solutionare alternativa a litigiilor, prin mediere, in cursul anului 2011 numarul cauzelor rezolvate de instantele judecatoresti prin aceasta modalitate a fost de 1525 de medieri in timpul proceselor, superioara anului precedent, dar nereprezentativa in raport cu gradul de incarcare al instantelor judecatoresti; la nivelul parchetelor, doua cauze au fost solutionate prin aceasta procedura. Se poate aprecia, astfel ca, in forma actuala, institutia nu si-a atins scopul, de a degreva instantele, astfel incat se impune regandirea acesteia, pentru a-i asigura eficienta. Fata de gradul redus de utilizare al procedurii medierii, in prezent se examineaza la nivelul Parlamentului propuneri de modificare a Legii nr.192/2006, avand ca obiect instituirea obligativitatii utilizarii medierii in anumite cauze.

In sedinta din data de 13 septembrie 2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat aceasta propunere legislativa, formuland mai multe observatii si propuneri, transmise Comisiei juridice, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor. Cu referire la aceeasi propunere legislativa, Ministerul Justitiei a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii sa formuleze propuneri si observatii in cazul in care se vor identifica litigii pentru care se va aprecia ca medierea trebuie sa fie obligatorie, si sa identifice masurile ce pot fi luate in cazul in care indrumarea la mediere de catre judecatori nu este respectata de parti, activitate finalizata in anul 2012. Astfel, in sedinta din data de 19 ianuarie 2012, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca este posibila instituirea unor norme privind obligativitatea pentru parti, in anumite cauze, de a se prezenta la sedinta de informare si au fost identificate tipuri de cauze in care s-ar putea reglementa medierea obligatorie, dar si modalitati de motivare a partilor de a apela la mediere intr-un litigiu, unele cu efect stimulativ – recompensatoriu, altele sanctionatorii, propunerile si observatiile formulate fiind inaintate Ministerului Justitiei.

c) insuficienta autonomie financiara a instantelor si parchetelor, lipsa resurselor umane si materiale;
Reprezentantii instantelor si parchetelor si-au exprimat nemultumirea fata de imprejurarea ca fondurile bugetare au fost alocate in interiorul sistemului judiciar de catre ordonatorii principali de credite dupa criterii a caror transparenta nu a fost asigurata in totalitate, fapt pentru care aceste criterii trebuie transparentizate, revizuite si actualizate periodic in functie de situatia concreta a fiecarei instante/parchet, alocatiile de la bugetul de stat fiind, in ansamblu, insuficiente, sub aspectul finantarii activitatii curente; in acelasi sens, s-a apreciat ca nivelul de finantare a fost satisfacator in cazul parchetelor si mai degraba nesatisfacator in situatia instantelor, fara a afecta functionalitatea acestora; in ceea ce priveste sediile instantelor si parchetelor, acestea s-au aflat intr-o stare satisfacatoare, necesitand lucrari de imbunatatire pentru care nu au existat fonduri.

Exista insa si instante, inclusiv instanta suprema, care au functionat in cursul anului 2011 in sedii absolut improprii, necorespunzatoare volumului mare de activitate, fapt ce a creat grave probleme in functionarea acestora (Judecatoria Horezu, Judecatoria Ploiesti, Judecatoria Pitesti, Judecatoria Costesti, Judecatoria Buzau, o parte de judecatoriilor de sector din Bucuresti, Judecatoria Targu Mures, Tribunalul Mures, etc). Opiniile exprimate sunt confirmate si de datele oficiale, care atesta ca, in anul 2011, bugetul alocat instantelor de drept comun si Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si bugetul alocat in raport cu ponderea populatiei deservite a scazut, comparativ cu anul anterior, iar bugetul instantelor si parchetelor, ca procent din produsul intern brut, a cunoscut cel mai scazut nivel din ultimii 5 ani.
In aceste conditii, daca actuala infrastructura genereaza probleme in functionarea instantelor judecatoresti, intrarea in vigoare a noilor coduri va determina un adevarat blocaj in functionarea acestora. Astfel, prin noul Cod de procedura penala se instituie anumite proceduri care impun cu necesitate desfasurarea de activitati in camera de consiliu (judecata in camera preliminara: verificarea legalitatii trimiterii in judecata dispuse de procuror, verificarea legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor procesuale de catre organele de urmarire penala, solutionarea plangerilor impotriva solutiilor de neurmarire sau de netrimitere in judecata etc.; activitatea judecatorului de drepturi si libertati: judecarea masurilor preventive, a masurilor asiguratorii, a masurilor de siguranta cu caracter provizoriu, a plangerilor impotriva actelor procurorului, in cazurile expres prevazute de lege; incuviintarea perchezitiilor, a folosirii tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii; administrarea anticipata a probelor; procedura de admisibilitate a recursului si revizuirii etc.).

Toate aceste activitati se vor desfasura in paralel cu sedintele de judecata, necesitand spatii suplimentare celor actuale. De altfel, chiar Studiul de Impact al noilor coduri estimeaza un necesar de suplimentat de aproximativ 50 de sali de judecata si peste 1300 de birouri pentru judecatori si personalul auxiliar.

Asigurarea infrastructurii necesare desfasurarii in conditii optime a activitatii instantelor este in responsabilitatea Ministerului Justitiei, care trebuie sa depuna eforturile necesare in scopul extinderii, reabilitarii si amenajarii sediilor existente si construirii de sedii noi, pentru a conferi functionalitate serviciului public al justitiei. In raport cu constrangerile bugetare aplicabile tuturor autoritatilor publice, dar si cu necesitatea finalizarii proiectelor de reformare a sistemului judiciar, inclusiv prin implementarea noilor coduri, in anul 2012, Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza analizelor efectuate, va prezenta necesarul supus finantarii pentru normala functionare a instantelor si parchetelor si pentru ocuparea posturilor vacante de judecator, procuror si personal auxiliar, precum si a celor ce urmeaza a fi suplimentate, potrivit concluziilor Studiilor de Impact.

d) incoerenta reglementarilor asociata unei multitudini de acte normative, cel mai adesea continand prevederi contradictorii, in majoritatea domeniilor de legiferare. Se asteapta ca intrarea in vigoare a celor 4 coduri sa produca o resistematizare a reglementarilor incidente la nivelul sistemului judiciar si sa elimine discrepantele normative.

e) gradul redus de independenta al sistemului judiciar Opinia majoritara a judecatorilor si procurorilor a relevat faptul ca, fata de anul precedent, in anul 2011, factorul politic a incercat, intr-o mai mare masura, sa influenteze sistemul judiciar, iar independenta justitiei a fost amenintata, in principal, prin actiuni ale executivului.

In aceste conditii, Consiliul Superior al Magistraturii, in calitatea sa de garant al independentei justitiei, va actiona in continuare in vederea mentinerii si dezvoltarii principiilor independentei, impartialitatii si eficientei in activitatea instantelor si parchetelor.

f) accesul la proceduri din perspectiva punerii in executare a titlurilor executorii avand ca obiect plata sumelor reprezentand drepturi salariale, castigate de personalul din sistemul bugetar prin hotarari judecatoresti, a fost obstructionat si in anul 2011, dat fiind ca executarea – componenta intrinseca a dreptului la un proces echitabil, prevazut de art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului – deja etapizata a platii sumelor mentionate, a fost extinsa la perioada 2012-2016.

Constatarile cu valoare pozitiva, generate de implicarea corpului de magistrati in judecarea, in termen rezonabil, in conditii de maxima impartialitate si predictibilitate a cauzelor deduse judecatii, precum si in instrumentarea dosarelor penale, partial sustinute de masurile initiate si derulate pentru asigurarea necesarului de judecatori si procurori si echilibrarea schemelor de personal ale instantelor si parchetelor prin redistribuiri succesive operate in interiorul sistemului judiciar, si complet sustinute in privinta formarii profesionale a magistratilor de catre Consiliul Superior al Magistraturii, trebuie complinite cu aportul financiar si de infrastructura al Ministerului Justitiei, cu eforturile instantei supreme si Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, astfel incat actul de justitie sa se realizeze plenar.

Sursa: Infocsm

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close